UVA și UVB, fără mitologie: ce face SPF-ul și cum îl folosești corect

De Tudor Panait, fondator și formulator Mayie. Fac skincare de peste 10 ani și formulez produse cosmetice în Timișoara.

Cel mai probabil folosești SPF-ul greșit. Nu o spun ca să te sperii — o spun pentru că aproape toată lumea îl folosește greșit, iar motivul nu e neglijența, ci faptul că eticheta nu-ți spune partea care contează cu adevărat. Hai să trec prin trei mituri și să-ți arăt ce se întâmplă de fapt când îți pui crema cu factor de protecție dimineața.

N-am să-ți vând tinerețe fără bătrânețe. Vreau doar să înțelegi ce cumperi, ca să-l folosești ca să chiar funcționeze.

UVA și UVB sunt amândouă radiații ultraviolete care vin de la soare, dar fac lucruri diferite în piele. UVB are lungimea de undă mai scurtă, rămâne la suprafața pielii și este radiația care te arde. UVA are lungimea de undă mai mare, trece prin geam și ajunge mai adânc. În straturile mai adânci ale pielii contribuie în timp la riduri și la pete pigmentare, fără să o simți pe moment. Cifra SPF de pe ambalaj se referă la protecția față de UVB. Protecția UVA o cauți separat pe etichetă, iar mai jos vreau să-ți arăt cum o recunoști.

Mai întâi: ce înseamnă UVA și UVB și ce măsoară factorul de protecție?

Ca să demontăm miturile, trebuie să știm ce face soarele cu pielea. Radiația ultravioletă se împarte în trei categorii, după lungimea de undă: UVC, UVB și UVA.

UVC e cea mai periculoasă, dar nu ajunge la noi — atmosfera o blochează complet. E radiația folosită la sterilizare, în spitale sau în lampa aceea de laborator în care bagi instrumentarul ca să omori bacteriile. Bun că rămâne sus; dacă ar ajunge la sol, ne-ar prăji literalmente.

UVB are lungimea de undă mai mare decât UVC. Cea mai mare parte din UVB este oprită de stratul de ozon, așa că din radiația UV care ajunge la sol doar în jur de 5% este UVB, dar tocmai ea este responsabilă de arsura solară. E radiația care lucrează la suprafața pielii: stai o zi la soare, te înroșești, apoi te arzi. Dacă ai pielea deschisă, cu puțină melanină, se întâmplă și mai repede. Detaliu important: UVB nu trece prin sticlă. În mașină, la geam, nu te arzi de la UVB.

UVA e cea cu lungimea de undă cea mai mare, între 315 și 400 nm, aproape de spectrul vizibil. Aici e problema: UVA trece mult mai ușor prin atmosferă, așa că în jur de 95% din radiația UV care ajunge la noi este UVA, și trece și prin sticlă. Intră în casă, intră în mașină. Și pentru că are lungime de undă mare, pătrunde adânc în piele — mult mai adânc decât UVB. Acolo, în profunzime, produce oxidare, generează riduri și pete pigmentare. Pe partea medicală, în care nu intru pentru că noi nu facem medicină, UVA e și cea asociată cu afectarea pe termen lung a pielii.

Reține diferența, pentru că pe ea se sprijină tot restul articolului: UVB arde la suprafață, UVA îmbătrânește în profunzime. Și doar UVA trece prin geam.

UVA și UVB, punct cu punct. Dacă vrei comparația completă, acestea sunt diferențele care contează pentru pielea ta:

• Lungimea de undă. UVB are între 280 și 315 nm, iar UVA între 315 și 400 nm. Cu cât lungimea de undă e mai mare, cu atât radiația ajunge mai adânc în piele.
• Cât ajunge la tine. Din radiația UV care ajunge la sol, în jur de 95% este UVA și doar în jur de 5% este UVB.
• Ora și anotimpul. UVB este cel mai puternic vara, în jurul prânzului, și scade mult toamna și iarna. UVA variază mult mai puțin de la o oră la alta și de la un anotimp la altul. De aceea, iarna ponderea lui în lumina zilei crește.
• Geamul și norii. Geamul obișnuit oprește aproape tot UVB-ul, dar lasă să treacă o bună parte din UVA. Îl primești deci și la birou, lângă fereastră. Norii subțiri lasă și ei să treacă o mare parte din radiația UV, așa că o zi înnorată nu e o zi fără UV.
• Ce face în piele. UVB rămâne în epidermă, stratul de la suprafață, unde produce roșeața și arsura. Tot de la UVB vine, în mare parte, și bronzul care apare după câteva zile. UVA ajunge până în derm, stratul în care stau colagenul și elastina. În piele produce radicali liberi și contribuie în timp la riduri și la pete pigmentare.
• Cum se măsoară protecția. Față de UVB, prin cifra SPF. Față de UVA, separat: pe etichetă o recunoști după simbolul UVA în cerc, după PA sau după mențiunea broad spectrum, pe care ți le explic mai jos.

Mitul 1: „Folosesc factor mai mare, deci pot sta mai mult la soare"

Fals. Și ca să înțelegi de ce, trebuie să știi ce măsoară de fapt cifra de pe ambalaj.

Factorul SPF se referă strict la o metodă de testare a radiației UVB. Atât. UVA nu se măsoară deloc în acel test. Iată ce înseamnă cifrele, în procent de UVB blocat:

• SPF 15 → blochează ~93%
• SPF 30 → blochează ~97%
• SPF 50 → blochează ~98%

Observă ceva? Între SPF 30 și SPF 50 diferența reală e de 1%. Între 15 și 30 e mai mare (4%), dar de la 30 în sus câștigul devine marginal. Niciun SPF nu blochează 100% — curba se aplatizează, plătești mai mult pentru foarte puțin în plus.

Deci de ce nu poți sta mai mult la soare cu SPF 50? Din două motive.

Primul: cifra nu spune nimic despre UVA. Dacă nu ai și o protecție broad spectrum, UVA trece în continuare și te îmbătrânește, indiferent cât de mare e SPF-ul. Nu te arzi — dar pielea ta tot încasează.

Al doilea: cifra de pe ambalaj presupune o cantitate pe care aproape nimeni nu o aplică. Gradul de protecție se testează în laborator cu o cantitate fixă, standardizată. Tu, acasă, pui mai puțin — toată lumea pune mai puțin. Și aici e capcana: dacă aplici un sfert din cât trebuie, un SPF 50 îți oferă în realitate undeva la SPF 15–20 pe față. Ai cumpărat 50, porți 20. Sunt două variabile, nu una: gradul de protecție și cantitatea. Dacă o ignori pe a doua, prima nu mai contează.

Cât trebuie să aplici, concret

În laborator se calculează exact, cu virgulă. Acasă ai două metode simple care te aproprie foarte bine de doza corectă:

Regula celor două degete. Storci crema pe lungimea arătătorului și a mijlociului, două dungi continue. Atâta îți ajunge pentru față și gât.

Sfertul de linguriță. Aproximativ un sfert de linguriță de produs acoperă corect fața și gâtul.

Dacă pui această cantitate dintr-un SPF 30, ai SPF 30 pe bune — fix ca în laborator. La fel pentru 50. Dacă pui o picătură mică, nu ai ce scrie pe sticlă, indiferent de cifră.

Aici intervine și textura, și e motivul pentru care la noi contează atât de mult. Pe o cremă grasă, cantitatea corectă se simte încărcată — și atunci instinctiv pui mai puțin, și pierzi protecția. Pe o textură lejeră, aceeași cantitate se simte aproape ca și cum n-ai pus nimic. Noi am gândit special texturile ușoare ca să poți aplica doza corectă fără disconfort, zilnic. La fiecare produs cu SPF de pe mayie.ro am scris ce cantitate trebuie aplicată ca să respecți factorul de pe recipient — tocmai pentru că e jumătate din poveste.

Mitul 2: „Aplic dimineața și mă ține toată ziua"

În teorie, da. În practică, nu — și diferența vine din ce se întâmplă fizic cu crema pe parcursul zilei.

Filtrele solare funcționează: absorb radiația UV și o disipă sub formă de căldură, și pot face asta de mii de ori. Problema nu sunt filtrele, ci ce se întâmplă cu stratul de pe față. Transpiri. Te atingi involuntar de față de zeci de ori. Apar acțiuni mecanice care strică dispunerea uniformă a filmului — apar goluri, densitatea scade, iar protecția nu mai e cea de la prima aplicare.

De aceea se recomandă reaplicarea la circa două ore. Se consideră că în două ore, în medie, transpiri și te atingi suficient cât stratul să nu mai fie eficient. Dacă nu transpiri și ești atent, poate să te țină și mai mult — dar asta depinde de ce faci, nu de cât de scump a fost produsul.

Un detaliu pe care vreau să-l știi despre SPF-urile lejere, inclusiv ale noastre: sunt transparente și nu sunt waterproof. Când transpiri sau intri în apă, se scurg de pe față fără să vezi — n-au culoare, nu lasă urmă. Asta nu e un defect, e o alegere. Ca să faci un produs cu adevărat waterproof, trebuie să pui polimeri și siliconi duri care se simt grei pe piele, te fac să transpiri mai mult și nu se poartă plăcut zilnic. Noi am preferat o textură pe care chiar o porți în fiecare zi și pe care o poți folosi și ca bază de machiaj — cu condiția să o reaplici când stai mult în soare.

Mitul 3: „SPF înseamnă protecție completă"

Fals — și e mitul cu cele mai mari consecințe, pentru că te lasă să crezi că ești acoperit când de fapt jumătate din pericol trece nestingherit.

Repet ideea de la început, pentru că aici se închide cercul: SPF măsoară doar protecția împotriva UVB. Un SPF 50 te poate proteja aproape complet de UVB — nu te arzi, nu se înroșește pielea. Dar UVA, radiația cu lungime de undă mare, trece în continuare prin filtre și prin geam, intră adânc și provoacă riduri, pete pigmentare, oxidare, radicali liberi. Te-ai protejat de arsură și ai rămas expus la îmbătrânire.

Cum te asiguri că ești acoperit și pe UVA? Cauți pe etichetă mențiunea „broad spectrum" sau „UVA". Aceste cuvinte sunt reglementate — nu pot apărea pe ambalaj oricum, ci doar dacă produsul chiar filtrează și UVA. Dacă le vezi, ai protecție pe ambele fronturi. Dacă pe o cremă scrie doar SPF, fără broad spectrum, faci doar jumătate din treabă.

Și aproape sigur vrei ambele. În peste 10 ani n-am întâlnit pe nimeni care să nu vrea protecție UVA — adică să nu-i pese de riduri și pete, ci doar de arsură. Excepțiile sunt rare și ciudate: la un târg au venit clienți care voiau neapărat SPF mai mic ca să se bronzeze. Le-am explicat ce ți-am explicat și ție — între SPF 30 (97%) și SPF 50 (98%) diferența e oricum mică. Ce conta cu adevărat pentru pielea lor era ca UVA să fie filtrat.

Cum citești pe etichetă protecția UVA și UVB?

Te uiți la patru lucruri: cifra SPF pentru UVB, simbolul UVA în cerc sau ratingul PA pentru UVA, mențiunea broad spectrum și lungimea de undă critică, dacă o găsești în fișa tehnică. Fiecare îți spune altceva, iar cifra SPF singură, oricât de mare ar fi, nu îți spune nimic despre UVA.

Cifra SPF. În laborator, SPF-ul se măsoară comparând câtă radiație suportă pielea până se înroșește, cu cremă și fără cremă. Roșeața vine în cea mai mare parte de la UVB, de aceea cifra SPF vorbește despre UVB. Testul se face cu 2 mg de cremă pe fiecare centimetru pătrat de piele. Asta e mult mai mult decât aplică cei mai mulți oameni acasă, de aceea contează atât de mult cantitatea despre care am scris mai sus. În Uniunea Europeană, cifrele de pe ambalaj sunt grupate în patru categorii: protecție scăzută (SPF 6–10), medie (SPF 15–25), ridicată (SPF 30–50) și foarte ridicată (SPF 50+). Mențiunea „50+” înseamnă că valoarea măsurată a fost de cel puțin 60.

Simbolul UVA în cerc. Comisia Europeană recomandă, din 2006, ca protecția UVA a unei creme cu SPF să fie de cel puțin o treime din SPF. Simbolul UVA încercuit, folosit de producătorii europeni, arată că produsul respectă acest prag. Concret, la o cremă cu SPF 30 și simbolul UVA în cerc, factorul de protecție UVA este de cel puțin 10.

PA+, PA++, PA+++, PA++++. Este sistemul folosit în Japonia și în mare parte din Asia. Se măsoară cât se închide la culoare pielea la câteva ore după expunerea la UVA. Fiecare „+” înseamnă o treaptă în plus de protecție: PA+ pentru un factor UVA între 2 și 4, PA++ între 4 și 8, PA+++ între 8 și 16 și PA++++ de la 16 în sus. Pe o cremă vândută în Europa poți vedea și PA, dacă produsul a fost testat și după această metodă.

Broad spectrum. Mențiunea vine din regulile americane. În Statele Unite, o cremă poate scrie „broad spectrum” doar dacă lungimea ei de undă critică este de cel puțin 370 nm. Pe ambalajele europene, aceeași informație despre UVA vine de obicei prin simbolul UVA în cerc.

Lungimea de undă critică. Îți spune până unde se întinde protecția spre 400 nm, adică spre capătul UVA-ului care ajunge cel mai adânc în piele. Se calculează din curba de absorbție a cremei: este lungimea de undă până la care se adună 90% din toată absorbția dintre 290 și 400 nm. Pragul european este tot de 370 nm. Rar o vezi pe ambalaj, dar o găsești în rapoartele de test și în fișele tehnice.

Ce nu ar trebui să vezi pe o etichetă. Aceeași recomandare europeană spune că un produs de protecție solară nu ar trebui să promită „protecție 100%”, „sunblock” sau că nu mai trebuie reaplicat. Niciun filtru nu oprește toată radiația, așa că astfel de promisiuni nu au acoperire, oricât de mare ar fi cifra de lângă ele.

Din punctul meu de vedere, între SPF 30 și SPF 50 alegerea contează mai puțin decât faptul că produsul filtrează și UVA. Așa că, pe etichetă, uită-te întâi după partea de UVA și abia apoi la cifră.

SPF-ul și protecția UVA se măsoară pe crema finită, pentru că același filtru, la aceeași concentrație, poate da valori diferite în formule diferite. Protecția depinde și de cum se întinde crema și de cât de uniform rămân filtrele în stratul de pe piele. La Daily Defence SPF Moisturiser, crema noastră de zi cu SPF, SPF 50+ (protecție foarte ridicată) și protecția UVA sunt măsurate pe produsul finit.

Când am trimis Daily Defence la testele pe produsul finit, am urmărit ca crema să ofere protecție solară SPF și protecție UVA, pentru a putea spune că protejează pielea atât de UVB, cât și de UVA. Raportul de test confirmă că protecția UVA este de cel puțin o treime din SPF, iar lungimea de undă critică este de cel puțin 370 nm. Acestea sunt fix pragurile despre care ți-am scris mai sus. De aceea, pe tubul de Daily Defence găsești simbolul UVA în cerc, iar același simbol este și pe tubul de Phyto SPF50.

Dacă vrei să alegi crema cu SPF potrivită pentru tenul tău, am adunat produsele noastre cu SPF și diferențele dintre ele în ghidul despre SPF și filtre solare.

Cum folosești SPF-ul iarna, în oraș și la munte?

Iarna folosești SPF-ul în fiecare dimineață, ca vara, iar la munte ții cont și de zăpadă. Motivul este UVA-ul, care scade iarna mult mai puțin decât UVB-ul și, cum am scris la început, trece și prin geam. Pentru că UVB-ul scade, te arzi mult mai greu și arsura nu mai vine ca semnal. Radiația care contribuie în timp la riduri și la pete pigmentare ajunge însă în continuare la piele.

Într-o zi obișnuită de iarnă, prin oraș, contează mai ales două lucruri. Primul este cantitatea, care rămâne aceeași ca vara: tot două dungi pe arătător și mijlociu sau un sfert de linguriță, pentru față și gât. Al doilea este ordinea. În sezonul rece aerul este mai uscat decât pare, iar acest lucru face pielea să piardă și mai multă apă. De aceea iarna aplici de multe ori o cremă mai bogată, iar crema cu SPF vine peste ea, ca ultim pas dimineața. Dacă ai tenul uscat, îți recomand în orice anotimp un hidratant înainte de SPF, indiferent care este SPF-ul folosit. Ca să poți pune doza întreagă peste o cremă mai bogată, textura SPF-ului contează și iarna, nu doar vara. La Phyto SPF50 Moisturiser am gândit în mod special o textură foarte ușoară, tocmai ca să poți aplica doza corectă fără să ți se pară tenul încărcat. Dacă seara folosești retinol, care face pielea mai sensibilă la soare, SPF-ul de a doua zi dimineață contează iarna la fel de mult ca vara.

La munte, zăpada proaspătă poate reflecta până la 80% din radiația UV care ajunge pe ea. În plus, la altitudine aerul este mai subțire și oprește mai puțină radiație (Organizația Mondială a Sănătății). Pe pârtie primești deci radiația și direct de la soare, și reflectată de zăpadă. De aceea folosești SPF-ul ca într-o zi la plajă: alegi o protecție mai mare, aplici generos și reaplici des. Reaplicarea contează pentru că la munte transpiri, te ștergi pe față cu mănușa și stai ore întregi afară.

Alte mituri despre SPF

„Nu stau la soare, așa că nu am nevoie de SPF în fiecare zi”

Ideea că nu ai nevoie de SPF este unul dintre motivele cele mai des întâlnite pentru care oamenii nu îl folosesc. Un sondaj a întrebat 3.000 de oameni din Germania, între 14 și 45 de ani, cât de des folosesc SPF. Dintre cei care îl folosesc rar sau deloc, aproape jumătate au spus că li se pare incomod, iar patru din zece că nu au nevoie de el. Tot în acest sondaj, SPF-ul îl foloseau cel mai rar tocmai cei care vara făceau rar plajă sau deloc (Diehl și colab., Journal of Cancer Education, 2021). Iar oamenii mai în vârstă se protejează de soare, în general, mai rar decât cei tineri, nu mai des, cum arată un sondaj pe peste 50.000 de oameni din 20 de țări (Lim și colab., Journal of the European Academy of Dermatology and Venereology, 2024).

Expunerea la soare nu înseamnă însă doar zilele de plajă. UVA-ul trece și prin geam, cum am scris mai sus, iar norii subțiri opresc doar o parte din radiația UV. În acest fel, expunerea de zi cu zi se adună în ani și contribuie la riduri și la pete pigmentare. Într-un studiu din Australia, 903 adulți sub 55 de ani au fost urmăriți timp de 4 ani și jumătate. O parte dintre ei au avut indicația să folosească zilnic protecție solară, iar ceilalți au folosit-o doar când au vrut. La cei cu SPF zilnic, îmbătrânirea pielii a fost per total cu 24% mai mică decât în celălalt grup (Hughes și colab., Annals of Internal Medicine, 2013). Pentru prevenția ridurilor, SPF-ul zilnic este cel mai important pas din rutină. De aceea SPF-ul este bine să rămână ultimul pas în fiecare dimineață, nu doar în zilele în care știi că vei sta la soare.

„Fondul de ten cu SPF îmi ajunge”

De cele mai multe ori, nu. Cifra SPF de pe un fond de ten sau de pe o cremă BB este măsurată la fel ca la orice produs cu SPF. Testul de laborator se face cu 2 mg de produs pe fiecare centimetru pătrat de piele. Un produs nuanțat îl aplici însă de multe ori în strat subțire, ca să nu se vadă. În acest fel, pe față ajunge o protecție sub cifra de pe ambalaj. Este fix a doua variabilă din Mitul 1: cantitatea. Un studiu de laborator din 2021 a simulat felul în care aplicăm acasă aceste produse. În cantitatea folosită de obicei, SPF-ul real al cremelor de protecție solară și al machiajului cu SPF a ieșit mult sub cifra de pe etichetă. Când crema cu SPF a fost pusă sub machiaj, protecția a crescut mult față de fiecare produs aplicat singur (Kim și colab., Skin Research and Technology, 2021). Dacă porți fond de ten, pune dedesubt crema cu SPF, în cantitatea întreagă, și aplică machiajul după ce crema s-a absorbit.

„Crema cu SPF deschisă vara trecută e la fel de bună”

Depinde de ce scrie pe ambalaj. Te uiți după data de valabilitate și după simbolul borcănelului deschis, cu un număr urmat de litera M, de exemplu 12M. Numărul îți spune câte luni poți folosi produsul după ce l-ai deschis. Dacă lunile astea au trecut, o înlocuiești, pentru că după perioada asta producătorul nu mai poate spune ce protecție îți oferă crema.

Te lasă SPF-ul fără vitamina D?

Spus așa, „SPF-ul mă lasă fără vitamina D” este un mit. Crema cu SPF nu oprește complet formarea vitaminei D în piele, dar nici nu este adevărat că nu are niciun efect asupra ei. În viața de zi cu zi, cremele cu SPF în jur de 16 nu au scăzut nivelul de vitamina D din sânge. Un SPF 50+ pus dimineața, de rutină, timp de un an, a lăsat însă nivelul de vitamina D ceva mai mic decât la cei care foloseau SPF doar când voiau. Dacă te îngrijorează vitamina D, discută cu medicul tău, în loc să renunți la SPF.

Întrebarea pornește de la un lucru adevărat. Vitamina D se formează în piele sub acțiunea UVB-ului, adică fix a radiației care te arde și față de care cifra SPF măsoară protecția. În teorie, o cremă care oprește UVB-ul ar trebui să oprească astfel și vitamina D. În practică, efectul din studiile făcute în viața reală este mult mai mic decât cel din laborator.

Un review din 2019 a adunat studiile publicate pe acest subiect între 1970 și 2017 (Neale și colab., British Journal of Dermatology, 2019). În experimentele de laborator, crema cu SPF a redus mult formarea vitaminei D în piele, dar acolo s-au folosit lămpi UV, a căror lumină este diferită de cea a soarelui. În două studii făcute în viața reală, o parte dintre oameni au avut indicația să-și pună zilnic o cremă cu SPF în jur de 16, adică protecție medie. Nivelul lor de vitamina D din sânge nu a ieșit mai mic decât la ceilalți. Nici majoritatea celor 69 de studii în care oamenii au spus singuri cât de des folosesc SPF-ul nu au găsit o legătură cu un nivel mai scăzut de vitamina D.

Cremele cu SPF mare, pe care le folosim astăzi, nu fuseseră însă testate așa, iar autorii au spus deschis această limită. Același grup de cercetători a făcut apoi și studiul care lipsea. În Australia, 639 de adulți au fost urmăriți timp de aproximativ un an. O parte dintre ei au avut indicația să-și pună în fiecare dimineață SPF 50+ în zilele cu indicele UV de cel puțin 3, iar ceilalți au folosit SPF doar când au vrut. La finalul anului, nivelul mediu de vitamina D a ieșit ceva mai mic în grupul cu SPF 50+ zilnic. Tot în acest grup, deficitul de vitamina D a fost mai frecvent: 46%, față de 37% în celălalt grup (Tran și colab., British Journal of Dermatology, 2025). Autorii recomandă în continuare folosirea regulată a SPF-ului și spun că, la cei care îl folosesc zilnic, poate fi nevoie ca vitamina D să fie verificată.

Mai departe este partea medicală, în care nu intru, pentru că noi nu facem medicină. Nivelul tău de vitamina D îl afli doar dintr-o analiză de sânge, iar ce faci după aceea hotărăști împreună cu medicul tău.

Un detaliu din culise: antioxidanții

Mai e o piesă pe care merită s-o știi, pentru că leagă protecția de corecție. În multe produse cosmetice apar antioxidanți — vitamina E, vitamina C, silibina pe care o folosim noi, chiar și retinolul e antioxidant.

Ce fac ei? Când UVA pătrunde în piele și generează radicali liberi, antioxidantul îi neutralizează. Are, în esență, efectul invers al UVA. Dar — și aici e nuanța — asta nu înseamnă că te protejează de soare. Dacă te dai doar cu antioxidant, fără filtre, nu e suficient: radiația UVA e mult mai puternică decât pot antioxidanții să contracareze singuri.

Combinația care chiar funcționează e: o cremă cu protecție broad spectrum și SPF 30–50, plus antioxidanți. Filtrele opresc cea mai mare parte a radiației; ce reușește totuși să treacă are șanse mult mai mari să fie anulat de antioxidanții din formulă. Protecție și plasă de siguranță în același strat.

În Daily Defence și în Phyto SPF50 am pus lângă filtre vitamina E, ulei de măceșe și ulei din fructe de cătină. Vitamina E este un antioxidant, iar uleiul de măceșe completează caracterul antioxidant al formulei și în același timp este un ulei lejer. Uleiul de cătină îl folosim în aceste două creme pentru carotenoidele din el. Carotenoidele sunt pigmenții portocalii ai fructului, printre care și beta-carotenul, și sunt și ele antioxidanți.

Cum am gândit Phyto SPF50

Când am lucrat la Phyto SPF50, vedeta noastră pe care am lansat-o în primăvara lui 2026, am pornit fix de la cele trei mituri de mai sus — și de la mult mai multă știință în spate.

Baza a fost Daily Defence SPF Moisturiser, un SPF pe care mulți dintre voi îl folosiți de ani de zile. E un best-seller, și nu întâmplător: are o textură extrem de ușoară și se simte aproape nud. Filtrele solare din Daily Defence sunt încapsulate, adică stau închise în capsule microscopice. Capsulele sunt gândite să rămână la suprafața pielii, nu să pătrundă în piele. Am ales încapsularea gândindu-ne și la cei care se plângeau că filtrele solare îi sensibilizează sau îi ustură la ochi. Încapsularea are și avantajul că distribuie uniform filtrele pe suprafața pielii, iar astfel am ajuns la protecția dorită fără să încărcăm formula cu filtre. Al treilea avantaj al încapsulării este chiar senzația asta lejeră pe piele. Multe filtre solare organice sunt, ca materie primă, lichide uleioase, iar atunci când nu sunt încapsulate pot da cremei o senzație grea, uleioasă.

Ce am făcut în primăvară a fost să combin acest SPF cu activul gamei noastre antirid, fitozomul de silybin, același din Nectarul nostru antirid. De ce fitozom? Pentru că silybinul, singur, nu prea trece de suprafața pielii. În fitozom, silybinul este legat de fosfatidilcolina din lecitină, iar acest complex fitozomic este mult mai compatibil cu pielea decât silybinul simplu. Fitozomul de silybin are un efect antirid similar retinolului și nu sensibilizează pielea la soare. De aceea își are locul chiar într-o cremă de zi cu SPF. Despre studiul pe ingredient, despre limitele lui și despre cum se compară silybinul cu retinolul am scris pe larg în ghidul despre silybin, alternativa blândă la retinol.

Rezultatul e Phyto SPF50: SPF 50 (protecție ridicată) și protecție UVA, măsurate pe produsul finit, plus fitozomul de silybin, într-o singură textură ultralejeră. Prevenție și corecție într-un singur pas — exact ce mi-aș dori eu să port zilnic. Dacă e un singur produs din gama noastră pe care să-l recomand, ăsta e.

Pe scurt, ca să nu uiți: cifra SPF se referă doar la UVB. Cantitatea contează la fel de mult ca cifra (două degete sau un sfert de linguriță). Reaplici la circa două ore când stai în soare. Și cauți obligatoriu „broad spectrum" pe etichetă — altfel UVA, cea care îmbătrânește, trece nestingherită.

Vrei tot sistemul, prevenție și corecție, într-o rutină simplă? Rutina Mayie în 5 pași include Phyto SPF50, alături de ceilalți patru pași esențiali.

Întrebări frecvente despre UVA și UVB

Ce înseamnă UVA și UVB?

Sunt două tipuri de radiație ultravioletă de la soare, despărțite după lungimea de undă. UVB (280–315 nm) arde pielea la suprafață, iar UVA (315–400 nm) ajunge mai adânc și contribuie în timp la riduri și la pete pigmentare.

Care este diferența dintre UVA și UVB?

UVB este mai puternic vara și la prânz, nu trece prin geamul obișnuit și produce arsura. UVA variază mult mai puțin de la un anotimp la altul și trece prin geamul obișnuit. Din radiația UV care ajunge la sol, în jur de 95% este UVA.

Protejează SPF-ul și de UVA?

Nu neapărat. Cifra SPF măsoară protecția față de UVB, așa că protecția UVA o verifici separat, după simbolul UVA în cerc, după PA sau după mențiunea broad spectrum.

Ce înseamnă filtre UVA și UVB pe o cremă?

Înseamnă că crema filtrează ambele tipuri de radiație, nu doar UVB-ul care te arde. La Daily Defence SPF Moisturiser, de exemplu, SPF 50+ și protecția UVA sunt măsurate pe produsul finit.

Am nevoie de SPF iarna sau când stau în casă, lângă geam?

Da, dacă stai ziua lângă fereastră sau ieși afară. Iarna UVB-ul scade mult, dar UVA-ul scade mult mai puțin și trece prin geamul obișnuit. De aceea SPF-ul cu protecție UVA este bine să rămână ultimul pas dimineața, iar despre asta am scris mai pe larg în rutina de toamnă pentru ten.

Blochează SPF-ul vitamina D?

Nu complet. Vitamina D se formează în piele sub acțiunea UVB-ului, iar în experimentele de laborator crema cu SPF a redus mult formarea ei. În viața reală, cremele cu SPF în jur de 16, folosite zilnic, nu au scăzut nivelul de vitamina D din sânge. Un SPF 50+ pus dimineața, de rutină, timp de un an, a dus însă la un nivel de vitamina D ceva mai mic decât la cei care au folosit SPF doar când au vrut. Dacă ai întrebări despre vitamina D, discută cu medicul tău.

Surse

• Comisia Europeană, Recomandarea 2006/647/CE din 22 septembrie 2006 privind eficacitatea produselor de protecție solară și mențiunile referitoare la acestea, Jurnalul Oficial al UE L 265 din 26.9.2006. EUR-Lex
• Organizația Mondială a Sănătății, Global Solar UV Index: A Practical Guide, 2002 (benzile UVA, UVB, UVC și efectul norilor).
• Marionnet, C., Tricaud, C., Bernerd, F. (2015). Exposure to non-extreme solar UV daylight: spectral characterization, effects on skin and photoprotection. International Journal of Molecular Sciences, 16(1), 68–90. PubMed
• Nishimura, K., Ikehata, H., Douki, T. și colab. (2021). Seasonal differences in the UVA/UVB ratio of natural sunlight influence the efficiency of the photoisomerization of (6-4) photoproducts into their Dewar valence isomers. Photochemistry and Photobiology, 97(3), 582–588. PubMed
• Tuchinda, C., Srivannaboon, S., Lim, H. W. (2006). Photoprotection by window glass, automobile glass, and sunglasses. Journal of the American Academy of Dermatology, 54(5), 845–854. PubMed
• U.S. Food and Drug Administration, 21 CFR 201.327 (testul „broad spectrum”, lungimea de undă critică de cel puțin 370 nm). eCFR
• Standardele ISO 24444 (determinarea in vivo a SPF), ISO 24442 (determinarea in vivo a protecției UVA) și ISO 24443 (determinarea in vitro a protecției UVA).
• Neale, R. E., Khan, S. R., Lucas, R. M., Waterhouse, M., Whiteman, D. C., Olsen, C. M. (2019). The effect of sunscreen on vitamin D: a review. British Journal of Dermatology, 181(5), 907–915. PubMed
• Tran, V., Duarte Romero, B. L., Andersen, H. și colab. (2025). British Journal of Dermatology, 193(6), 1128–1137 (studiul Sun-D, despre aplicarea zilnică a cremei cu SPF 50+ și vitamina D). PubMed
• Organizația Mondială a Sănătății, Radiation: The known health effects of ultraviolet radiation (întrebări și răspunsuri: zăpada proaspătă reflectă până la 80% din radiația UV) și fișa Ultraviolet radiation (radiația UV crește cu altitudinea). OMS
• Diehl, K., Schneider, S., Seuffert, S., Greinert, R., Görig, T. (2021). Who Are the Nonusers of Sunscreen, and What Are Their Reasons? Development of a New Item Set. Journal of Cancer Education, 36(5), 1045–1053. PubMed
• Lim, H. W., Saint Aroman, M., Skayem, C. și colab. (2024). Sun exposure and protection habits: Self-reported attitudes, knowledge and behaviours. Journal of the European Academy of Dermatology and Venereology, 38(10), 2024–2033. PubMed
• Hughes, M. C., Williams, G. M., Baker, P., Green, A. C. (2013). Annals of Internal Medicine, 158(11), 781–790. PubMed
• Kim, M. A., Jung, Y. C., Bae, J., Ha, J., Kim, E. (2021). Layering sunscreen with facial makeup enhances its sun protection factor under real-use conditions. Skin Research and Technology, 27(5), 751–757. PubMed

Acesta e primul episod din seria în care demontez miturile din skincare, cu știința la vedere. Conținutul are scop informativ și de îngrijire cosmetică; pentru afecțiuni ale pielii, consultă un medic dermatolog.