De Tudor Panait, formulator și fondator Mayie. Fac skincare de peste 10 ani și formulez produse cosmetice aici, în Timișoara.
Cel mai probabil folosești SPF-ul greșit. Nu o spun ca să te sperii — o spun pentru că aproape toată lumea îl folosește greșit, iar motivul nu e neglijența, ci faptul că eticheta nu-ți spune partea care contează cu adevărat. Hai să trec prin trei mituri și să-ți arăt ce se întâmplă de fapt când îți pui crema cu factor de protecție dimineața.
N-am să-ți vând tinerețe fără bătrânețe. Vreau doar să înțelegi ce cumperi, ca să-l folosești ca să chiar funcționeze.
Mai întâi: ce înseamnă UVA, UVB și factorul de protecție
Ca să demontăm miturile, trebuie să știm ce face soarele cu pielea. Radiația ultravioletă se împarte în trei categorii, după lungimea de undă: UVC, UVB și UVA.
UVC e cea mai periculoasă, dar nu ajunge la noi — atmosfera o blochează complet. E radiația folosită la sterilizare, în spitale sau în lampa aceea de laborator în care bagi instrumentarul ca să omori bacteriile. Bun că rămâne sus; dacă ar ajunge la sol, ne-ar prăji literalmente.
UVB are lungimea de undă mai mare. Cea mai mare parte se absoarbe în atmosferă, dar aproximativ 5% ajunge la sol — și acel 5% e responsabil de arsura solară. E radiația care lucrează la suprafața pielii: stai o zi la soare, te înroșești, apoi te arzi. Dacă ai pielea deschisă, cu puțină melanină, se întâmplă și mai repede. Detaliu important: UVB nu trece prin sticlă. În mașină, la geam, nu te arzi de la UVB.
UVA e cea cu lungimea de undă cea mai mare, aproape de spectrul vizibil (380–400 nm). Aici e problema: aproximativ 95% din UVA trece prin atmosferă și ajunge la noi, și trece și prin sticlă. Intră în casă, intră în mașină. Și pentru că are lungime de undă mare, pătrunde adânc în piele — mult mai adânc decât UVB. Acolo, în profunzime, produce oxidare, generează riduri și pete pigmentare. Pe partea medicală, în care nu intru pentru că noi nu facem medicină, UVA e și cea asociată cu afectarea pe termen lung a pielii.
Reține diferența, pentru că pe ea se sprijină tot restul articolului: UVB arde la suprafață, UVA îmbătrânește în profunzime. Și doar UVA trece prin geam.
Mitul 1: „Folosesc factor mai mare, deci pot sta mai mult la soare"
Fals. Și ca să înțelegi de ce, trebuie să știi ce măsoară de fapt cifra de pe ambalaj.
Factorul SPF se referă strict la o metodă de testare a radiației UVB. Atât. UVA nu se măsoară deloc în acel test. Iată ce înseamnă cifrele, în procent de UVB blocat:
- SPF 15 → blochează ~93%
- SPF 30 → blochează ~97%
- SPF 50 → blochează ~98%
Observă ceva? Între SPF 30 și SPF 50 diferența reală e de 1%. Între 15 și 30 e mai mare (4%), dar de la 30 în sus câștigul devine marginal. Niciun SPF nu blochează 100% — curba se aplatizează, plătești mai mult pentru foarte puțin în plus.
Deci de ce nu poți sta mai mult la soare cu SPF 50? Din două motive.
Primul: cifra nu spune nimic despre UVA. Dacă nu ai și o protecție broad spectrum, UVA trece în continuare și te îmbătrânește, indiferent cât de mare e SPF-ul. Nu te arzi — dar pielea ta tot încasează.
Al doilea: cifra de pe ambalaj presupune o cantitate pe care aproape nimeni nu o aplică. Gradul de protecție se testează în laborator cu o cantitate fixă, standardizată. Tu, acasă, pui mai puțin — toată lumea pune mai puțin. Și aici e capcana: dacă aplici un sfert din cât trebuie, un SPF 50 îți oferă în realitate undeva la SPF 15–20 pe față. Ai cumpărat 50, porți 20. Sunt două variabile, nu una: gradul de protecție și cantitatea. Dacă o ignori pe a doua, prima nu mai contează.
Cât trebuie să aplici, concret
În laborator se calculează exact, cu virgulă. Acasă ai două metode simple care te aproprie foarte bine de doza corectă:
Regula celor două degete. Storci crema pe lungimea arătătorului și a mijlociului, două dungi continue. Atâta îți ajunge pentru față și gât.
Sfertul de linguriță. Aproximativ un sfert de linguriță de produs acoperă corect fața și gâtul.
Dacă pui această cantitate dintr-un SPF 30, ai SPF 30 pe bune — fix ca în laborator. La fel pentru 50. Dacă pui o picătură mică, nu ai ce scrie pe sticlă, indiferent de cifră.
Aici intervine și textura, și e motivul pentru care la noi contează atât de mult. Pe o cremă grasă, cantitatea corectă se simte încărcată — și atunci instinctiv pui mai puțin, și pierzi protecția. Pe o textură lejeră, aceeași cantitate se simte aproape ca și cum n-ai pus nimic. Noi am gândit special texturile ușoare ca să poți aplica doza corectă fără disconfort, zilnic. La fiecare produs cu SPF de pe mayie.ro am scris ce cantitate trebuie aplicată ca să respecți factorul de pe recipient — tocmai pentru că e jumătate din poveste.
Mitul 2: „Aplic dimineața și mă ține toată ziua"
În teorie, da. În practică, nu — și diferența vine din ce se întâmplă fizic cu crema pe parcursul zilei.
Filtrele solare funcționează: absorb radiația UV și o disipă sub formă de căldură, și pot face asta de mii de ori. Problema nu sunt filtrele, ci ce se întâmplă cu stratul de pe față. Transpiri. Te atingi involuntar de față de zeci de ori. Apar acțiuni mecanice care strică dispunerea uniformă a filmului — apar goluri, densitatea scade, iar protecția nu mai e cea de la prima aplicare.
De aceea se recomandă reaplicarea la circa două ore. Se consideră că în două ore, în medie, transpiri și te atingi suficient cât stratul să nu mai fie eficient. Dacă nu transpiri și ești atent, poate să te țină și mai mult — dar asta depinde de ce faci, nu de cât de scump a fost produsul.
Un detaliu pe care vreau să-l știi despre SPF-urile lejere, inclusiv ale noastre: sunt transparente și nu sunt waterproof. Când transpiri sau intri în apă, se scurg de pe față fără să vezi — n-au culoare, nu lasă urmă. Asta nu e un defect, e o alegere. Ca să faci un produs cu adevărat waterproof, trebuie să pui polimeri și siliconi duri care se simt grei pe piele, te fac să transpiri mai mult și nu se poartă plăcut zilnic. Noi am preferat o textură pe care chiar o porți în fiecare zi și pe care o poți folosi și ca bază de machiaj — cu condiția să o reaplici când stai mult în soare.
Mitul 3: „SPF înseamnă protecție completă"
Fals — și e mitul cu cele mai mari consecințe, pentru că te lasă să crezi că ești acoperit când de fapt jumătate din pericol trece nestingherit.
Repet ideea de la început, pentru că aici se închide cercul: SPF măsoară doar protecția împotriva UVB. Un SPF 50 te poate proteja aproape complet de UVB — nu te arzi, nu se înroșește pielea. Dar UVA, radiația cu lungime de undă mare, trece în continuare prin filtre și prin geam, intră adânc și provoacă riduri, pete pigmentare, oxidare, radicali liberi. Te-ai protejat de arsură și ai rămas expus la îmbătrânire.
Cum te asiguri că ești acoperit și pe UVA? Cauți pe etichetă mențiunea „broad spectrum" sau „UVA". Aceste cuvinte sunt reglementate — nu pot apărea pe ambalaj oricum, ci doar dacă produsul chiar filtrează și UVA. Dacă le vezi, ai protecție pe ambele fronturi. Dacă pe o cremă scrie doar SPF, fără broad spectrum, faci doar jumătate din treabă.
Și aproape sigur vrei ambele. În peste 10 ani n-am întâlnit pe nimeni care să nu vrea protecție UVA — adică să nu-i pese de riduri și pete, ci doar de arsură. Excepțiile sunt rare și ciudate: la un târg au venit clienți care voiau neapărat SPF mai mic ca să se bronzeze. Le-am explicat ce ți-am explicat și ție — între SPF 30 (97%) și SPF 50 (98%) diferența e oricum mică. Ce conta cu adevărat pentru pielea lor era ca UVA să fie filtrat.
Un detaliu din culise: antioxidanții
Mai e o piesă pe care merită s-o știi, pentru că leagă protecția de corecție. În multe produse cosmetice apar antioxidanți — vitamina E, vitamina C, silibina pe care o folosim noi, chiar și retinolul e antioxidant.
Ce fac ei? Când UVA pătrunde în piele și generează radicali liberi, antioxidantul îi neutralizează. Are, în esență, efectul invers al UVA. Dar — și aici e nuanța — asta nu înseamnă că te protejează de soare. Dacă te dai doar cu antioxidant, fără filtre, nu e suficient: radiația UVA e mult mai puternică decât pot antioxidanții să contracareze singuri.
Combinația care chiar funcționează e: o cremă cu protecție broad spectrum și SPF 30–50, plus antioxidanți. Filtrele opresc cea mai mare parte a radiației; ce reușește totuși să treacă are șanse mult mai mari să fie anulat de antioxidanții din formulă. Protecție și plasă de siguranță în același strat.
Cum am gândit Phyto SPF50
Când am lucrat la Phyto SPF50, vedeta noastră lansată în primăvara aceasta, am pornit fix de la cele trei mituri de mai sus — și de la mult mai multă știință în spate.
Baza a fost Daily Defence SPF Moisturiser, un SPF pe care mulți dintre voi îl folosiți de ani de zile. E un best-seller, și nu întâmplător: are o textură extrem de ușoară, se simte aproape nud, iar filtrele solare sunt încapsulate — nu ating direct pielea și se dispun foarte uniform la aplicare. Dispunerea uniformă înseamnă protecție mai consistentă decât la filtrele lăsate libere, care formează un strat neregulat. Iar încapsularea ajută și dacă ai sensibilitate la filtre, pentru că ele nu intră în contact direct cu pielea.
Ce am făcut în primăvară a fost să combin acest SPF cu o altă tehnologie a noastră: molecula de silibină livrată printr-un fitozom — același principiu din Nectarul nostru anti-rid. De ce fitozom? Pentru că silibina, singură, nu prea pătrunde în piele. Prin fitozom — un complex molecular pe bază de lecitină — reușim să o ducem adânc, acolo unde poate avea efect. Silibina lucrează pe alte căi decât retinolul, are un profil de toleranță foarte bun și nu dă fotosensibilizare sau descuamare. O numesc, neoficial, „retinolul nostru de vară" — pentru rezultatul vizibil, nu pentru mecanism, care e diferit și pe care îl explic într-un episod separat.
Rezultatul e Phyto SPF50: protecție broad spectrum și SPF 50, plus efect antioxidant și de corecție anti-rid, într-o singură textură ultra-lejeră. Prevenție și corecție într-un singur pas — exact ce mi-aș dori eu să port zilnic. Dacă e un singur produs din gama noastră pe care să-l recomand acum, în prag de vară, ăsta e.
Pe scurt, ca să nu uiți: cifra SPF se referă doar la UVB. Cantitatea contează la fel de mult ca cifra (două degete sau un sfert de linguriță). Reaplici la circa două ore când stai în soare. Și cauți obligatoriu „broad spectrum" pe etichetă — altfel UVA, cea care îmbătrânește, trece nestingherită.
Vrei tot sistemul, prevenție și corecție, într-o rutină simplă? Rutina Mayie în 5 pași include Phyto SPF50, alături de ceilalți patru pași esențiali.
Acesta e primul episod din seria în care demontez miturile din skincare, cu știința la vedere. Conținutul are scop informativ și de îngrijire cosmetică; pentru afecțiuni ale pielii, consultă un medic dermatolog.
