Ce este retinolul și cum începi să-l folosești, explicat de formulator

Retinolul este o formă de vitamina A pe care pielea o transformă, în doi pași, în acid retinoic, adică în molecula care lucrează de fapt în celule. Este activul antirid cu cel mai gros dosar de dovezi din cosmetică, iar dezavantajul lui ține de toleranță: în primele săptămâni apar des roșeața, cojirea pielii și o sensibilitate mai mare la soare.

Înainte de toate, e corect să afli un lucru de la mine: Mayie nu vinde acum niciun produs cu retinol. Am avut și noi un ser cu retinol, Reti-smooth Serum, dar l-am scos din magazinul nostru pentru că am reușit să găsim o alternativă cu un efect antirid similar retinolului, fără iritațiile lui. Nu avem în plan să mai producem serul cu retinol, pentru că gama noastră antirid are deja ca activ fitozomul de silybin, o alternativă naturală la retinol, despre care am scris separat în ghidul despre silybin. Fitozomul de silybin nu sensibilizează pielea la soare, așa că își are locul și în crema de dimineață, alături de SPF. Aici vorbim despre retinol: ce face în piele, cum îl introduci în rutină dacă ești la început și când are sens o alternativă. Dacă vrei direct comparația, am pus retinolul și silybinul față în față în secțiunea Retinol sau silybin.

În acest articol

• Ce este retinolul
• Retinol, retinal și retinoizii pe rețetă
• Cum începi cu retinolul
• De la ce vârstă
• Cu ce îl combini
• Bakuchiolul
• Când are sens o alternativă
• Retinol sau silybin
• Ce NU face retinolul
• Întrebări frecvente

Ce este retinolul și ce face în piele?

Retinolul este vitamina A în forma ei de alcool. În piele începe să lucreze abia după ce enzimele din celule îl transformă în retinal și apoi în acid retinoic. Acidul retinoic ajunge în nucleul celulei și schimbă felul în care lucrează anumite gene, iar efectul se vede în două straturi ale pielii (Mukherjee și colab., 2006).

La suprafață, în epidermă, celulele se reînnoiesc mai repede, așa că textura pielii devine mai fină și tonul ei mai uniform. Mai în profunzime, în derm, retinolul susține producția de colagen, adică a schelei care ține pielea fermă. Kafi și colaboratorii (2007) au testat o loțiune cu retinol pe pielea îmbătrânită natural, pe brațele unor persoane în vârstă. După 24 de săptămâni, cu aplicări de până la trei ori pe săptămână, ridurile fine s-au redus, iar în biopsiile de piele a crescut producția de colagen.

Retinolul nu este un exfoliant. Nu dizolvă legăturile dintre celulele moarte, cum fac acizii exfolianți, ci schimbă ritmul în care pielea își reînnoiește celulele. De aici vin, în mare parte, cojirea și roșeața din primele săptămâni - pielea are nevoie de timp ca să se obișnuiască cu ritmul nou.

Retinolul este și o moleculă sensibilă, care se degradează la lumină și în contact cu aerul. De aceea produsele cu retinol vin de obicei în ambalaje opace sau airless și se aplică seara. În formulă, retinolul are nevoie și de un sistem care să-l țină stabil până la ultima aplicare.

Retinol, retinal și retinoizii pe rețetă: care este diferența?

Toate fac parte din familia retinoizilor, adică a vitaminei A și a derivaților ei. Diferența principală dintre ele este câți pași mai au de făcut până la acidul retinoic. Cu cât o formă este mai aproape de acidul retinoic, cu atât lucrează mai direct, dar și toleranța ei trebuie urmărită mai atent.

• Esterii de retinil (retinyl palmitate, retinyl acetate) sunt forma cea mai blândă din cosmetice. Pielea îi transformă întâi în retinol, așa că au cel mai lung drum până la acidul retinoic.
• Retinolul are de făcut doi pași, în retinal și apoi în acid retinoic. Dintre retinoizii din cosmetice, este forma cu cele mai multe studii.
• Retinalul (retinaldehida) este la un singur pas de acidul retinoic, de aceea se folosește de obicei în concentrații mai mici decât retinolul.
• Retinoizii pe rețetă, cum e tretinoina (acidul retinoic ca atare), sunt medicamente, iar tretinoina este interzisă în produsele cosmetice din Uniunea Europeană, așa că o folosești doar dacă ți-o prescrie medicul.

Pentru retinolul din cosmetice, Uniunea Europeană a stabilit o limită prin Regulamentul (UE) 2024/996: retinolul și esterii lui pot ajunge la cel mult 0,05% echivalent retinol în loțiunile de corp și la 0,3% în restul produselor, inclusiv în cele pentru față. Pe ambalaj trebuie să scrie și „Conține vitamina A. Luați în considerare aportul zilnic înainte de utilizare”. Limita nu vine dintr-o problemă a pielii, ci din calculul expunerii totale la vitamina A. O primim și din alimentație și din suplimente, iar cosmeticele se adaugă peste ele. Produsele noi respectă regula din noiembrie 2025, iar din mai 2027 regula se aplică tuturor produselor din magazine.

Ca la orice activ, procentul de pe fața ambalajului spune destul de puține. Contează și forma de retinoid, sistemul în care este pus și celelalte ingrediente din formulă.

Cum începi cu retinolul dacă nu l-ai mai folosit?

Începi încet: o concentrație mică, de două sau trei ori pe săptămână, doar seara, cu o cremă hidratantă după retinol și cu SPF în fiecare dimineață. Frecvența o crești abia după ce pielea s-a obișnuit, pentru că o iritație puternică în primele săptămâni te face de obicei să renunți înainte să vezi vreun efect.

Când vorbim despre riduri, greșeala pe care o aud cel mai des este că SPF-ul nu ar fi chiar atât de important. Ca formulator, îți pot spune că pentru prevenția ridurilor SPF-ul este cel mai important pas din rutină, pentru că te ajută ca de acum înainte să apară mai puține riduri. La retinol, greșeala asta contează și mai mult. Cât folosești retinol, pielea este mai sensibilă la soare, iar radiația UVA degradează colagenul pe care vrei să-l susții cu retinolul în fiecare zi în care pielea nu este protejată. Cele două studii pe care mă sprijin aici le găsești mai jos, în secțiunea De la ce vârstă, ca să le poți verifica și tu.

1. Alege o concentrație mică. La început contează mai mult ca pielea să tolereze retinolul decât procentul de pe ambalaj, iar o concentrație mică îți dă timp să vezi cum reacționează pielea ta.
2. Aplică retinolul doar seara, de două sau trei ori pe săptămână. În primele săptămâni lasă cel puțin o seară liberă între aplicări, ca pielea să aibă timp să se refacă între ele.
3. Folosește cât un bob de mazăre pentru toată fața. Atât ajunge ca să acoperi fața cu un strat subțire, iar o cantitate mai mare aduce de obicei doar mai multă iritație. Retinolul îl aplici pe pielea curată și complet uscată, pentru că pe pielea umedă poate irita mai ușor. Dacă seara folosești și un gel hidratant, cum e Hydration Booster Jelly, gelul îl aplici primul, pe pielea ușor umedă. Apoi aștepți câteva minute, până se absoarbe complet și pielea e uscată la atingere, și abia după aceea aplici retinolul. Ocolești colțurile nasului, colțurile gurii și pleoapele, unde pielea este mai subțire.
4. Aplică o cremă hidratantă după retinol. Crema pune la loc „mortarul” de lipide dintre celulele pielii, care ține apa în interiorul pielii, și reduce senzația de piele care „trage”. Dacă ai tenul sensibil, poți aplica un strat subțire de cremă și înainte de retinol, ca să-l diluezi.
5. Aplică SPF în fiecare dimineață. Cât folosești retinol, pielea este mai sensibilă la soare, așa că SPF-ul cu protecție UVA este bine să rămână ultimul pas dimineața, chiar și iarna. Pentru față și gât aplici o cantitate generoasă, cam cât două dungi pe lungimea arătătorului și a mijlociului. SPF-ul îl reaplici des, mai ales după transpirație, înot sau după ce te ștergi cu prosopul. Chiar și cu SPF, este bine să nu stai prea mult la soare.
6. Crește frecvența treptat. Dacă după câteva săptămâni pielea e calmă, treci la o seară da, una nu, iar mai târziu, dacă vrei, la fiecare seară. Dacă pielea se irită din nou, revii la ritmul de dinainte.

Roșeața ușoară, cojirea și senzația de uscăciune din primele săptămâni sunt frecvente și au chiar un nume: retinizare. De obicei scad pe măsură ce pielea se obișnuiește cu retinolul. Usturimea puternică, umflarea sau o iritație care nu trece nici după ce rărești aplicările nu mai țin de adaptare. În cazul ăsta oprești retinolul și mergi la dermatolog.

De la ce vârstă poți folosi retinol?

Nu există o vârstă fixă de la care începi retinolul. Primele linii fine apar de obicei între 25 și 30 de ani, așa că de atunci îți recomand un activ antirid, fie retinol, fie o alternativă. După 40 de ani, activul antirid devine un pas firesc. Prevenția poate să înceapă însă mult mai devreme, încă din preadolescență sau din adolescență, iar la vârsta asta prevenția înseamnă hidratare și protecție solară.

SPF-ul are sens la orice vârstă, pentru că protejează colagenul pe care îl ai deja. Un studiu pe 298 de femei între 30 și 78 de ani, din sudul Franței, a estimat că expunerea la soare ar fi responsabilă de aproximativ 80% din semnele vizibile ale îmbătrânirii feței (Flament și colab., 2013). Nu toate semnele țin însă de soare în aceeași măsură: petele pigmentare țin cel mai mult de soare, lăsarea conturului ține mai ales de vârstă, iar ridurile țin de amândouă. Într-un alt studiu, din Australia, 903 adulți sub 55 de ani au fost urmăriți timp de 4 ani și jumătate: o parte au folosit zilnic protecție solară, iar ceilalți doar când au vrut ei. La cei cu SPF zilnic, pielea nu a arătat o îmbătrânire măsurabilă în acest interval, iar per total îmbătrânirea a fost cu 24% mai mică decât în celălalt grup (Hughes și colab., 2013). Retinolul și celelalte active antirid lucrează mai ales pe semnele care s-au format deja, pe când SPF-ul reduce ce se adaugă de acum înainte. De aceea un activ antirid are mult mai mult sens împreună cu SPF-ul de dimineață.

La adolescență, întrebarea despre retinol apare de obicei din cauza coșurilor. Pentru coșuri este bine să mergi la dermatolog, pentru că o cremă antirid nu este gândită pentru ele. Despre ce poate face și ce nu poate face o cremă antirid, la orice vârstă, am scris în ghidul despre riduri și fermitate.

Cu ce combini retinolul și cu ce nu?

Retinolul merge bine lângă ingredientele care hidratează, cum sunt acidul hialuronic, glicerina sau o cremă cu lipide. Cu acizii exfolianți și cu alte active care pot irita nu e bine să-l pui în aceeași seară. La început, ține-te de un singur activ puternic pe seară.

• Vitamina C dimineața, retinolul seara. Vitamina C este un antioxidant și își are locul dimineața, sub SPF, iar retinolul se aplică seara, pentru că se degradează la lumină. La noi, C-bright Serum are vitamina C sub forma unui derivat liposolubil, stabil și blând (tetrahexyldecyl ascorbate), lângă vitamina E, un antioxidant care îl completează. Dacă folosești retinol seara, serul cu vitamina C îl aplici dimineața. Pe larg, în ghidul despre vitamina C.
• Acizii exfolianți în alte seri. AHA și BHA, de exemplu acidul glicolic sau cel salicilic, îi folosești în alte seri decât retinolul, mai ales în primele luni. La noi, acidul salicilic este în 2% BHA ActiClear Serum, iar regula rămâne aceeași: serul cu BHA într-o seară, retinolul în alta.
• Acidul hialuronic și niacinamida, în aceeași rutină. Le poți folosi lângă retinol, iar acidul hialuronic ajută pielea să rămână hidratată cât se obișnuiește cu retinolul (ghidul despre acidul hialuronic). Gelul cu acid hialuronic îl aplici înainte de retinol, iar retinolul vine abia după ce gelul s-a absorbit complet și pielea e uscată.
• Fitozomul de silybin, alternat. Dacă vrei să le ai pe amândouă, cel mai curat e să le alternezi: o seară retinol, o seară silybin. Pentru că silybinul nu sensibilizează pielea la soare, îl poți folosi și dimineața, iar retinolul rămâne seara.

Dacă folosești deja un retinol seara, dimineața rutina rămâne simplă. Începi cu un gel blând de curățare, cum e Silk Effect Gentle Cleanser, apoi aplici pe pielea ușor umedă un gel hidratant, cum e Hydration Booster Jelly. Închei cu SPF, de exemplu cu Daily Defence SPF Moisturiser, care are SPF 50+ (protecție foarte ridicată) și protecție UVA, măsurate pe produsul finit.

Bakuchiolul: ce este și ce știm despre el?

Bakuchiolul este o moleculă extrasă din semințele plantei Psoralea corylifolia și se folosește în cosmetice ca alternativă la retinol. Nu este o formă de vitamina A și nici un retinoid, deși pe ambalaje apare des lângă cuvântul „retinol”.

Un studiu care a comparat direct bakuchiolul cu retinolul (Dhaliwal și colab., 2019) a urmărit 44 de persoane timp de 12 săptămâni. O parte dintre ele au aplicat o cremă cu 0,5% bakuchiol de două ori pe zi, iar celelalte o cremă cu 0,5% retinol o dată pe zi. Ambele grupuri au avut îmbunătățiri la riduri și la pete, iar cei care au folosit retinol au raportat mai des cojirea pielii și usturime. Este un studiu mic, iar despre bakuchiol există încă puține studii pe oameni, față de dosarul retinolului.

Bakuchiolul și fitozomul de silybin sunt molecule diferite, din plante diferite, deși ambele sunt folosite ca alternative la retinol. În formulele Mayie nu folosim bakuchiol. Când aleg activele pentru o gamă, fac foarte mult research ca să înțeleg care sunt cele mai potrivite pentru ce au nevoie clientele noastre. Apoi le aleg pe cele care aduc ceva nou, ca să avem un produs modern și funcțional. Pentru gama antirid am ales fitozomul de silybin, despre care scriu în secțiunea următoare.

Când are sens o alternativă la retinol?

Dacă folosești retinol de un an, îl tolerezi bine și ești mulțumită, nu ai niciun motiv să-l schimbi. O alternativă are sens în alte situații: când ai tenul sensibil sau reactiv și n-ai trecut niciodată de faza de retinizare sau când pielea ta are tendință de roșeață. Are sens și când e prima ta rutină antirid și vrei să eviți săptămânile de cojire.

Pentru situațiile astea, în gama noastră antirid avem fitozomul de silybin, alternativa naturală la retinol. Silybinul este principalul compus activ din armurariu, iar ca fitozom, adică legat de lecitină într-un complex silybin–lecitină, devine mult mai compatibil cu pielea decât silybinul simplu. Eu am ajuns la el pe filiera antioxidanților, nu pe cea a plantelor-minune: în laborator, silybinul neutralizează radicalii liberi care degradează colagenul și elastina. Toleranța a fost apoi partea care m-a convins.

Fitozomul de silybin are un efect antirid similar retinolului și nu sensibilizează pielea la soare, așa că îl poți folosi și dimineața. Tocmai de aceea l-am luat și l-am pus în crema noastră cu SPF mai veche, Daily Defence SPF Moisturiser, iar așa a apărut Phyto SPF50 Moisturiser. Are SPF 50 (protecție ridicată) și protecție UVA, măsurate pe produsul finit. Toate produsele noastre cu silybin au 0,8% fitozom de silybin (complex silybin–lecitină), aceeași concentrație ca în studiul pe ingredient. Ce s-a testat și care sunt limitele studiului am scris pe larg în ghidul despre silybin. Evaluează rezultatul după aproximativ 8 săptămâni de folosire constantă. Mai jos am pus retinolul și silybinul față în față, împreună cu produsele noastre cu silybin.

Retinol sau silybin: pe care îl alegi?

Dacă retinolul îți merge bine, rămâi la el. Fitozomul de silybin are sens dacă ai tenul sensibil sau reactiv, dacă pielea ta nu a tolerat retinolul, dacă este prima ta rutină antirid sau dacă vrei un activ antirid pe care să-l folosești și dimineața, sub SPF. În tabelul de mai jos am comparat retinolul și silybinul pe lucrurile la care te uiți când alegi.

Ce compari	Retinol	Fitozom de silybin
Ce este și de unde vine	o formă de vitamina A, aceeași vitamină pe care o primim și din alimentație	principalul compus activ din armurariu, legat de lecitină într-un complex fitozomic
Efectul antirid	activul antirid cu cel mai gros dosar de dovezi din cosmetică	efect antirid similar retinolului, cu mai puține dovezi: un studiu publicat pe ingredient
Cum se simte pe piele	în primele săptămâni apar des roșeața, cojirea și usturimea	alternativa blândă la retinol
Perioada de obișnuire	câteva săptămâni, în care începi cu două sau trei seri pe săptămână și crești treptat frecvența	îl folosești după modul de utilizare al produsului; ca orice produs nou, îl introduci în rutină singur, nu odată cu alte produse noi
Sensibilitatea la soare	pielea devine mai sensibilă la soare, iar SPF-ul de dimineață devine obligatoriu	nu sensibilizează pielea la soare
Dimineața sau seara	doar seara, pentru că se degradează la lumină	dimineața și seara; dimineața poate sta chiar în crema cu SPF
Sarcina și alăptarea	discută cu medicul înainte să-l folosești	discută cu medicul, ca pentru orice produs nou

Cele mai mari diferențe practice sunt toleranța și momentul din zi. Retinolul cere răbdare în primele săptămâni, se aplică doar seara și îți cere SPF în fiecare dimineață, pe când silybinul îl poți folosi și dimineața, chiar în crema cu SPF. Dovezile rămân de partea retinolului, iar asta ți-o spun deschis, deși am construit o gamă întreagă pe silybin. La amândouă efectul se construiește încet, așa că nu judeci niciunul după primele două săptămâni.

Dacă te regăsești în coloana silybinului, poți începe cu Nectarul sau direct cu una dintre rutinele noastre predefinite:

• PhytoDerm Antiwrinkle Nectar: gelul cu fitozom de silybin, activul gamei noastre antirid. Nectarul l-am făcut gel apos, fără uleiuri, pentru că în rutina obișnuită după Nectar urmează o cremă. Nu am vrut să încărcăm pielea cu uleiuri, ca la finalul rutinei pielea să rămână lejeră. Nectarul îl aplici după curățare și înainte de cremă. Ideal este ca Nectarul să vină după Hydration Booster Jelly, dar dacă vrei mai puțini pași în rutină, poți să nu mai folosești gelul deloc. Dimineața ajunge o cantitate mică, adică trei apăsări pe pompiță, iar SPF-ul îl poți pune imediat după Nectar. Nectarul îl găsești și în format de 6 ml, pentru testare.
• Rutina Mayie AM+PM: rutina completă, cu silybin dimineața și seara. Dimineața aplici Silk Effect Gentle Cleanser, Hydration Booster Jelly și Phyto SPF50 Moisturiser, iar seara Silk Effect, Nectarul și C-night Moisturiser, crema noastră de noapte cu vitamina C și 10% niacinamidă. În rutina asta gelul și Nectarul stau pe același pas: gelul dimineața, Nectarul seara.
• Rutina Mayie AM+PM, Mini: aceeași rutină de dimineață și de seară în format mic, dacă vrei să încerci întâi. În câteva zile observi textura și toleranța, dar aspectul ridurilor cere săptămâni.
• Hydrate, Renew & Protect Routine: rutina de dimineață, cu Silk Effect, Hydration Booster Jelly și Phyto SPF50. Am gândit-o pentru cine are deja câteva riduri, de obicei peste 30 de ani, și vrea pe lângă hidratare și protecție solară și un efect antirid.
• Phyto SPF50 Moisturiser: crema de zi cu SPF 50, protecție UVA și fitozom de silybin.
• Phyto Veil Ultralight Moisturiser: crema ultralejeră cu SPF 30, protecție UVA și fitozom de silybin.
• Fresh-faced BB Cream SPF30: crema BB nuanțată, cu SPF 30, protecție UVA și fitozom de silybin, dacă vrei activul antirid și o acoperire ușoară în același pas.
• Phyto-smooth Age Erase Eye Cream: crema cu fitozom de silybin pentru conturul ochilor.

Comparația completă, rând cu rând, o găsești în ghidul despre silybin, la Silybin vs retinol, fără menajamente. Drumul complet, de la ce se întâmplă în piele când apar ridurile până la rutina de dimineață și de seară, îl găsești în ghidul despre riduri și fermitate.

Ce NU face retinolul?

Retinolul nu șterge ridurile adânci și nici pe cele de expresie de pe frunte, care vin din mișcarea mușchilor - niciun cosmetic nu face asta. Nu înlocuiește SPF-ul, pentru că radiația UVA ajunge până în derm și degradează colagenul în fiecare zi în care pielea nu este protejată. O concentrație mai mare sau aplicările mai dese aduc de obicei mai multă iritație, nu un rezultat mai rapid. Efectul se menține cât timp folosești retinolul. Și nu ține locul unui tratament prescris de medic, pentru că acneea, rozaceea sau melasma sunt discuții pentru dermatolog.

Întrebări frecvente

Retinolul se folosește dimineața sau seara?

Seara. Retinolul se degradează la lumină, iar cât îl folosești pielea este mai sensibilă la soare, așa că îl aplici seara și închei rutina de dimineață cu SPF.

Retinolul se aplică înainte sau după cremă?

De obicei înainte: aplici retinolul pe pielea curată și uscată, iar crema hidratantă vine după retinol. Dacă folosești și un gel hidratant, gelul îl aplici primul și aștepți să se absoarbă complet înainte de retinol. Dacă ai tenul sensibil, poți pune un strat subțire de cremă și înainte de retinol, ca să-l diluezi.

Trebuie să folosesc SPF dacă aplic retinolul doar seara?

Da. Pielea rămâne mai sensibilă la soare și a doua zi, așa că SPF-ul cu protecție UVA este bine să fie ultimul pas în fiecare dimineață. SPF-ul îl aplici într-o cantitate generoasă și îl reaplici des, mai ales după transpirație, înot sau după ce te ștergi cu prosopul.

Ce faci dacă retinolul îți irită pielea?

Rărești aplicările, de exemplu la două seri pe săptămână, și aplici o cremă hidratantă după retinol. Roșeața ușoară și cojirea din primele săptămâni sunt frecvente și de obicei scad pe măsură ce pielea se obișnuiește cu retinolul. Dacă apar usturime puternică, umflare sau o iritație care nu trece nici după ce rărești aplicările, oprești retinolul și mergi la dermatolog.

Pot folosi retinol în jurul ochilor?

Poți, dar pielea din jurul ochilor este mai subțire și se irită mai ușor. De aceea alegi o formulă gândită pentru conturul ochilor, o aplici rar la început și ocolești pleoapa mobilă. Crema noastră de ochi, Phyto-smooth Age Erase Eye Cream, are ca activ antirid fitozomul de silybin, alternativa naturală la retinol.

Ce concentrație de retinol să aleg?

Pentru început, una mică, pentru că toleranța contează mai mult decât procentul. În Uniunea Europeană, produsele pentru față pot avea cel mult 0,3% echivalent retinol, conform Regulamentului (UE) 2024/996. Regula se aplică produselor noi din noiembrie 2025 și tuturor produselor din magazine din mai 2027.

În cât timp se vede efectul retinolului?

În primele săptămâni pielea se obișnuiește cu retinolul, așa că atunci urmărești mai ales toleranța. Pe ridurile fine, studiile măsoară efectul retinolului după câteva luni de folosire constantă, de exemplu după 24 de săptămâni în studiul lui Kafi și al colaboratorilor săi (2007).

Pot folosi retinol în sarcină sau când alăptez?

Decizia asta o iei cu medicul care îți urmărește sarcina sau alăptarea, nu cu un articol de pe internet. Arată-i lista de ingrediente a fiecărui produs pe care îl folosești, iar orice produs nou, inclusiv o alternativă la retinol, îl alegi împreună cu medicul.

Surse

• Mukherjee S. și colab., Clinical Interventions in Aging, 2006; 1(4): 327–348, DOI 10.2147/ciia.2006.1.4.327
• Kafi R. și colab., Archives of Dermatology, 2007; 143(5): 606–612, DOI 10.1001/archderm.143.5.606
• Dhaliwal S. și colab., British Journal of Dermatology, 2019; 180(2): 289–296, DOI 10.1111/bjd.16918
• Flament F. și colab., Clinical, Cosmetic and Investigational Dermatology, 2013; 6: 221–232, DOI 10.2147/CCID.S44686
• Hughes M.C. și colab., Annals of Internal Medicine, 2013; 158(11): 781–790, DOI 10.7326/0003-4819-158-11-201306040-00002
• Regulamentul (UE) 2024/996 al Comisiei din 3 aprilie 2024 (vitamina A în produsele cosmetice)
• Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 privind produsele cosmetice, Anexa II (tretinoina)

Citește mai departe

• Fitozomul de silybin: alternativa naturală la retinol, explicată de formulator
• Riduri și fermitate: ce poate face o cremă antirid și ce nu
• UVA și UVB, fără mitologie: ce face SPF-ul și cum îl folosești corect
• Ghidul despre vitamina C