Ce înseamnă un produs bio, eco, organic sau natural?

Articol scris în 2021 de Alexandra Manolache, cu actualizări aduse de Tudor Panait, fondator și formulator Mayie. Tudor a pus la zi informațiile despre reguli și certificări și a adăugat secțiunile despre ISO 16128, eticheta cosmeticelor, cosmeticele bio, afirmațiile „eco” și ce scriem pe produsele Mayie.

Pe scurt: pe alimente, termenii bio, eco, ecologic și organic sunt echivalenți și protejați prin regulamentul european pentru agricultura ecologică. Îi poate folosi doar un produs certificat, care are pe ambalaj sigla UE și codul organismului de control. Pe cosmetice, regulamentul acesta nu se aplică, iar „natural” nu are o definiție generală în lege, nici pe alimente, nici pe cosmetice.

Trăim vremuri în care fluxul de informații circulă atât de rapid, încât este suficient să intrăm în orice magazin și să fim copleșiți de cantitatea de opțiuni pe care le avem în aproape orice sector de marfă. Fie că e vorba de alimente, vestimentație sau produse cosmetice, consumatorul are atâtea alternative la dispoziție, încât uneori nici nu mai știe ce să aleagă. Drept urmare, e foarte important în momentul de față să știm să citim atât etichetele produselor, cât și să înțelegem foarte bine informația de pe ambalaj.

Există două categorii de produse la care merită să citim eticheta cu mai multă atenție: alimentele și cosmeticele. Pe primele le mâncăm, iar pe celelalte le aplicăm zilnic pe piele.

Termenul de NATURAL este foarte des întâlnit în prezent, dus chiar până la suprasaturație. Dar ce înseamnă un produs 100% natural, de fapt? Legea nu definește cuvântul „natural” în general, nici pe alimente, nici pe cosmetice. Pe un cosmetic, „natural” spune doar că ingredientele, toate sau o parte din ele, vin din plante, din minerale sau din alte surse din natură. Cât de mare e partea naturală a formulei se poate calcula după un standard internațional, ISO 16128. Ceea ce e foarte important de reținut este că un produs care are mențiunea NATURAL pe etichetă, nu prezintă nicio garanție că nu ar conține ingrediente obținute printr-o agricultură bazată pe pesticide, îngrășăminte chimice sau alte substanțe dăunătoare. De asemenea, un produs „natural” poate conține și ingrediente obținute prin sinteză, de exemplu conservanți permiși de lege. Un produs natural nu înseamnă un produs BIO, ECO sau ORGANIC!

Pe alimente, termenii bio, eco și organic sunt echivalenți. Regulamentul (UE) 2018/848 privind producția ecologică protejează termenul folosit în fiecare limbă a Uniunii Europene, împreună cu derivatele și prescurtările lui, cum sunt „bio” și „eco”. Producătorul îl alege pe cel obișnuit în limba de pe etichetă. Termenul BIO este folosit în țări ca Germania, Franța sau Italia. Termenul ORGANIC este folosit pe teritoriile vorbitoare de limba engleză: SUA, Canada, Marea Britanie. În România a fost adoptat ca standard termenul: ECOLOGIC.

Un produs certificat eco, bio sau organic provine dintr-o fermă bio în care se practică agricultura organică. Acest proces presupune conservarea biodiversității și promovarea echilibrului biologic. Nu este permisă folosirea insecticidelor, pesticidelor, antibioticelor, hormonilor sau acceleratorilor de creștere, fertilizanților și îngrășămintelor artificiale. Nu este permisă cultivarea organismelor modificate genetic (OMG). Pot fi folosite însă anumite substanțe speciale certificate organic. De asemenea, un aliment ecologic nu conține aditivi sintetici sau solvenți și nu este sterilizat prin iradiere. Sunt necesari doi ani pentru a trece de la o cultură clasică la una ecologică.

Orice fermă sau cultură ecologică este certificată de un organism certificator autorizat și reglementat care respectă atât legislația de la nivel european, cât și cea de la nivel național. Au loc controale frecvente și riguroase și întregul proces este înregistrat în detaliu. Procesul de certificare este anual. În România, controlul și certificarea le fac organisme private, aprobate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Fiecare organism are un cod de forma RO-ECO-, urmat de trei cifre, pe care îl găsești pe ambalaj lângă sigla UE. Sigla națională „ae”, de la „agricultură ecologică”, este proprietatea ministerului și poate apărea, alături de sigla UE, pe produsele certificate.

Un produs ecologic are pe etichetă sigla UE, frunza cu 12 steluțe pe fond verde sau sigla AE (în România). De asemenea, este menționat termenul eco, bio sau organic, codul instituției care a realizat controlul și zona de proveniență.

La cosmetice, regulile sunt altele. Regulamentul european pentru agricultura ecologică se aplică alimentelor și produselor agricole, nu cremelor sau șampoanelor. Un ingredient agricol dintr-o cremă, de exemplu un ulei vegetal, poate fi certificat ecologic, dar crema în întregime nu primește certificare după acest regulament. Pentru produsul cosmetic finit, certificarea vine din altă parte: din standarde private, create de organisme de certificare. Ele stabilesc ce ingrediente și ce procese de fabricație sunt permise. Pentru nivelul organic cer și un procent minim de ingrediente certificate, pe care îl verifică apoi la producător, prin inspecții.

Unul dintre aceste standarde private, pentru cosmeticele și produsele de îngrijire organice, se numește COSMOS (Cosmetic Organic Standard).

Cele 5 categorii de ingrediente pentru un produs cosmetic sunt:

1. Apă
2. Minerale (ingrediente de origine minerală)
3. Agro-ingrediente procesate fizic
4. Agro-ingrediente procesate chimic
5. Alte ingrediente.

Dintre cele enumerate mai sus, doar ingredientele din categoriile 3 și 4 pot avea certificare ecologică. Apa poate fi tratată dacă se respectă anumite procedee permise, iar mineralele pot fi folosite atât timp cât sunt obținute fără modificări chimice.

Pe un produs cosmetic sau de îngrijire poate fi găsită una din următoarele sigle: COSMOS ORGANIC, COSMOS NATURAL, iar pentru ingrediente, CERTIFICAT COSMOS sau APROBAT COSMOS.


Cosmos Organic = semnătura acordată produselor care respectă standardul Cosmos în toate aspectele și conține procentajele necesare de ingrediente organice.

Cosmos Natural = semnătura acordată produselor care respectă cerințele standardului Cosmos în totalitate, dar nu conțin procentajul minim de ingrediente organice.

Certificat Cosmos = semnătură acordată agro-ingredientelor procesate fizic sau chimic al căror conținut organic respectă standardul Cosmos.

Aprobat Cosmos = semnătură acordată pentru materie primă non-organică, dar care este aprobată pentru a fi folosită în produsele cosmetice certificate Cosmos.

Producătorul de cosmetice și produse de îngrijire este cel care are datoria de a contacta o entitate autorizată în vederea începerii demersurilor de certificare. Procesul de certificare include inspecții anunțate sau neanunțate și poate dura câteva luni.

Ce înseamnă „natural” pe un cosmetic și ce este ISO 16128?

Pe un cosmetic, „natural” nu are o definiție în lege, iar reperul comun folosit de producători este standardul internațional ISO 16128. Standardul are două părți: prima, din 2016, definește tipurile de ingrediente, iar a doua, din 2017, arată cum calculezi cât de naturală este o formulă.

ISO 16128 împarte ingredientele în mai multe categorii, între care naturale, derivate naturale și organice, iar apa are o categorie separată. Un ingredient natural vine direct dintr-o sursă naturală, cum sunt plantele sau mineralele, fără o transformare chimică intenționată. Un derivat natural pornește de la o materie primă naturală, dar trece printr-un proces chimic sau biologic care îl transformă într-o altă moleculă. Fiecare ingredient primește apoi un indice de origine naturală: 1 pentru ingredientele naturale, 0 pentru cele care nu sunt naturale, iar pentru derivate și pentru amestecuri indicele se calculează. Din indicii ingredientelor și din cantitatea fiecăruia în rețetă iese procentul de origine naturală al produsului. După aceeași logică se calculează și partea organică, din ingredientele certificate.

Când citești un procent calculat așa, contează două detalii. Primul este apa: standardul o socotește ingredient natural, dar nu organic, iar calculul se poate face cu apă sau fără apă. O formulă cu multă apă iese astfel cu un procent natural mare, în timp ce procentul organic crește atunci când apa e scoasă din calcul. Al doilea detaliu este ce nu face standardul. ISO 16128 nu stabilește un prag de la care un produs se poate numi natural și nu se ocupă nici de afirmațiile de pe etichetă, nici de siguranța produsului. Procentul îți spune cât din formulă vine din surse naturale, după acest calcul. Despre cât de bine funcționează produsul sau despre cum îl tolerează pielea ta nu spune nimic.

Procentele de pe paginile produselor Mayie sunt calculate după acest standard, cu apa inclusă în calcul. La Hydration Booster Jelly, de exemplu, partea de origine naturală a formulei este de 98,3%, iar partea care vine din ingrediente certificate organic este de 92,8%. Ingredientele din spatele acestor procente le găsești în lista de pe pagina produsului, pe care o luăm pe rând în secțiunea următoare.

Cum citești pe etichetă ce este natural și ce este certificat?

Uită-te pe spatele etichetei înainte să dai crezare feței etichetei. Pe fața ambalajului, „natural” sau „bio” apare de multe ori scris mare, ca să te oprească în fața raftului, dar dovada stă în lista de ingrediente și în legenda de sub ea.

Lista de ingrediente urmează Regulamentul (CE) 1223/2009 în Uniunea Europeană. Ingredientele de peste 1% apar în ordinea descrescătoare a cantității, iar cele sub 1% vin după ele, în orice ordine. Lista nu-ți arată unde trece granița de la peste 1% la sub 1% - în jargonul nostru, pe pragul ăsta îl numim „punctul de 1%”. De aceea, din poziția ingredientelor în listă nu poți calcula singură cât de naturală este o formulă. Ce înseamnă fiecare ingredient din listă găsești în dicționarul nostru de ingrediente.

Producătorii care folosesc ingrediente certificate sau de origine naturală le marchează de obicei cu steluțe și explică sub listă ce înseamnă fiecare semn. Semnele nu sunt standardizate, așa că e bine să citești întâi legenda și abia apoi lista. Ia de exemplu lista de pe unul dintre produsele noastre, Hydration Booster Jelly, unde legenda are trei semne:

• o steluță, pentru ingredientele certificate organic: apa de trandafir (rosa damascena flower water) și glicerina;
• două steluțe, pentru ingredientele de origine naturală: propanediolul, acidul hialuronic (sodium hyaluronate) și sodium phytate;
• trei steluțe, pentru ingredientele permise în cosmetica organică: gluconolactona, benzoatul de sodiu, gluconatul de calciu și hidroxidul de sodiu. Primele trei ingrediente sunt sistemul de conservare, care merge împreună cu sodium phytate, iar hidroxidul de sodiu reglează pH-ul formulei;
• niciun semn: ureea și polyacrylate crosspolymer-6.

Ureea și polyacrylate crosspolymer-6 nu sunt nici certificate, nici de origine naturală. Ureea este totuși o moleculă pe care pielea ta o are deja, pentru că face parte din factorul natural de hidratare al stratului de la suprafață. În Jelly am pus-o lângă trei tipuri de acid hialuronic, glicerină și propanediol - am creat astfel un gel de hidratare. Polyacrylate crosspolymer-6 este ingredientul care îi dă textura de gel. Când lucrăm la un produs nou, formula inițială pornește de fapt de la textură - găsim întâi textura prin formulare și abia apoi adăugăm activele care trebuie.

Sunt cosmeticele bio mai bune pentru ten?

Nu automat. O certificare bio sau organică îți spune de unde vin ingredientele agricole și cum au fost cultivate și procesate. Nu îți spune însă cât de bine își face treaba produsul sau cât de bine îl tolerează pielea ta.

În Uniunea Europeană, orice cosmetic, certificat sau nu, trece înainte de vânzare printr-o evaluare a siguranței, făcută de un specialist calificat. Apoi persoana responsabilă, de obicei producătorul sau importatorul, îl notifică în portalul european al produselor cosmetice (CPNP), conform Regulamentului (CE) 1223/2009. Siguranța nu ține de originea ingredientelor, pentru că un ingredient natural poate irita la fel de bine ca unul sintetic. Uleiurile esențiale, de exemplu, conțin substanțe parfumante, cum sunt linalool și limonene, care pot da reacții alergice persoanelor sensibile. Peste o anumită concentrație, legea cere ca ele să fie trecute în lista de ingrediente.

Din același motiv, „fără chimicale” nu înseamnă nimic. Apa, uleiul de măceșe și acidul hialuronic sunt substanțe chimice la fel ca un conservant. Regulamentul (UE) 655/2013 cere ca afirmațiile despre cosmetice să fie corecte și să nu denigreze ingredientele folosite legal. Uită-te mai degrabă la ce face fiecare ingredient în formulă și la cum se potrivește produsul cu tenul tău.

Ce înseamnă „eco” pe un cosmetic, după regulile din 2026?

Pe un cosmetic, „eco” are de multe ori alt sens decât pe alimente. Aici cuvântul nu se referă la agricultura ecologică, ci la mediu, adică la ingrediente, la ambalaj sau la fabricație. Din 27 septembrie 2026 se aplică regulile din Directiva (UE) 2024/825. Ele interzic afirmațiile de mediu generice, de tipul „eco”, „prietenos cu mediul” sau „verde”, atunci când producătorul nu poate demonstra o performanță de mediu excelentă, recunoscută oficial. Tot de atunci, o etichetă de sustenabilitate poate apărea pe un produs doar dacă se bazează pe o schemă de certificare sau dacă este stabilită de o autoritate publică.

O afirmație precisă rămâne permisă dacă este adevărată și se poate dovedi, de exemplu cât din ambalaj se poate recicla. Când vezi pe ambalaj „eco” fără nicio explicație alături, întreabă-te la ce se referă: la ingrediente, la ambalaj sau la fabricație.

Ce scriem pe produsele Mayie și ce nu?

Pe produsele noastre scriem „cu ingrediente certificate organic” și nu „produs organic” sau „cosmetic bio”, pentru că certificarea o au ingredientele, nu produsul finit. Pe paginile celor mai multe produse ale noastre, ingredientele certificate organic și cele de origine naturală sunt marcate în lista de ingrediente, cu legenda dedesubt, ca la Hydration Booster Jelly. Toate produsele Mayie sunt vegane și cruelty-free (aprobate PETA), cu excepția șamponului A-silk Fortifier, care este cruelty-free, dar nu vegan.

La noi, naturalul nu este argumentul principal, ci un fapt pe care îl găsești în lista de ingrediente. Fiecare produs Mayie pornește de la întrebarea „Ce vrei să corectezi?”, iar pentru fiecare problemă alegem ingredientele active potrivite, în concentrațiile potrivite. La fitozomul de silybin, de exemplu, am ajuns pe filiera antioxidanților, nu pe cea a plantelor-minune.

Nu toate ingredientele noastre sunt de origine naturală. În cremele cu SPF folosim filtre UV organice, iar aici „organic” are sensul din chimie: molecule pe bază de carbon, obținute prin sinteză, fără legătură cu agricultura ecologică. Filtrele organice le-am ales în locul filtrelor minerale pentru că sunt complet transparente, invizibile pe piele. Filtrele minerale adaugă de multe ori pielii o culoare albicioasă, iar în cel mai bun caz lasă o tentă albicioasă deschisă, ușor rozalie. Despre filtrele UV și despre cum alegi o cremă cu SPF am scris separat, în ghidul despre cremele cu SPF.

Recomandarea noastră rămâne aceeași: testează pe pielea ta, câteva săptămâni, constant. Restul e etichetă.