Articole

Ce rămâne dintr-o cremă dacă scoți marketingul? Mayie Podcast, episodul 1

De 20 min de citit

Tudor Panait, fondatorul și formulatorul Mayie, în primul episod Mayie Podcast, față în față cu Olga Török

Când o cremă costă de cinci ori mai mult decât alta, este firesc să te aștepți să fie și de cinci ori mai bună. Ca formulator, îți pot spune că, peste un anumit prag, diferența de preț vine doar în mică măsură din ingrediente. Dacă scoți tot marketingul dintr-o cremă, rămâne compoziția: ingredientele, procentele lor și textura pe care a construit-o formulatorul din ele. Numele, fețele perfecte din reclame, un ambalaj mai scump și o bună parte din preț țin de felul în care produsul ajunge la tine, nu de ce face crema pe piele. Ca să afli dacă un produs merită banii, este bine să te uiți pe partea din spate a etichetei, nu doar la reclamă.

Despre toate acestea am vorbit cu Olga Török în primul episod din Mayie Podcast, seria de pe canalul nostru de YouTube. Olga este actriță și la teatru folosește foarte mult machiaj. Seria a deschis-o cu formula ei: „eu întreb, Tudor aici de față răspunde și pielea noastră decide după aceea”. Mai jos găsești episodul complet și ce am spus în el, împreună cu explicațiile și sursele pe care într-o discuție de 22 de minute nu aveam cum să le dau.

În acest articol

Ce rămâne dintr-un produs dacă scoți marketingul?

În episod: de la minutul 1:03.

Primul lucru care dispare este numele, iar fără el nici eu nu aș mai recunoaște produsul pe raftul din depozitul nostru sau din fabrică. Rămâne compoziția, la care lucrăm tocmai ca produsul să funcționeze foarte bine pe față: alegem active bune și gândim fiecare formulă ca să iasă un produs de top.

Doar că trăim într-o lume în care marketingul funcționează. Dacă nu faci marketing, în principiu nu cumpără nimeni produsul, pentru că lumea trebuie mai întâi să audă de tine. Așa că, după ce ai făcut un produs în care ai pus tot ce știi, trebuie să adaugi și marketing, ca oamenii să afle de el și să vrea să-l încerce. Contează însă cum îl faci, iar pentru noi asta a însemnat, de exemplu, să renunțăm la pozele before/after din reclame.

De ce am renunțat la pozele before/after din reclame?

În episod: de la minutul 2:25.

Olga a spus că o deranjează fețele impecabile ale modelelor din reclamele la cosmetice, care par să-ți promită o viață perfectă dacă folosești produsul. Noi încercăm să fim, pe cât posibil, pe bune. Spun „încercăm”, pentru că unele lucruri pe care le facem par marketing: anunțăm o campanie cu surle și trâmbițe, și da, în campaniile acestea este marketing. Însă un produs bun nu ajunge la cine are nevoie de el dacă nu faci puțin tam-tam.

La un moment dat am lucrat cu o agenție de marketing care ne-a făcut reclame before/after. La poza de după se alegeau cele mai bune cadre și o lumină care făcea fața să arate perfect. Fața modelului era reală și arăta bine, dar lumina schimbă cât de tare se văd ridurile, iar noi nu vrem să promovăm un rezultat dat de lumină. După o discuție lungă cu agenția, seria de before/after a dispărut din marketingul nostru, iar acum încercăm să arătăm în condiții cât mai realiste ce face un produs al nostru.

Dacă facem astăzi o poză before/after, o facem cu fix aceeași lumină și fix în același loc. Doar că după trei luni de folosire este foarte greu să refaci aceleași condiții. Contează și cum te-ai trezit în dimineața aceea, iar Olga a adăugat ce ai mâncat și ce dispoziție ai în ziua respectivă. Într-o zi în care te simți bine, fața are un fel de lumină care nu vine din produsul cosmetic. Din acest motiv, nu am mai făcut astfel de poze.

Cum facem un produs nou?

În episod: de la minutul 4:47.

Olga și-a făcut un clasament cu ce o atrage la un produs: întâi ingredientul activ, apoi parfumul, pentru că este primul lucru pe care îl simți când iei produsul în mână, apoi textura și la final ambalajul. Ordinea mea, când facem un produs nou, arată altfel:

  1. Feedbackul clientelor. Urmăresc personal ce ne scrieți pe email și ce ajunge la customer care, adun feedbackul și vorbesc cu oameni pe care îi cunosc și care folosesc produsele noastre. Din toate aceste discuții îmi dau seama ce este bun, ce nu este bun și ce se caută.
  2. Textura. De cele mai multe ori creez mai multe texturi, iar partea asta o fac eu personal: mă duc în laborator, la noi în fabrică, și încep să mă joc cu ingredientele până obțin o textură care să se potrivească pentru cât mai multe persoane.
  3. Activele. După textură începe research-ul pe active, adică pe ingredientele care fac pielea să arate cum își dorește clienta. Aici împart activele în două tipuri: cele care chiar fac treabă bună și cele care sunt mai mult marketing, promovate mult pe social media ca și cum ar face ceva.
  4. Testele de stabilitate. Sunt partea cea mai plictisitoare din toată formularea. Formula ajunge la chimiștii cu care colaborăm, fiecare specializat pe altceva (unii pe SPF, alții pe antirid), iar ei fac mici modificări la formula inițială, ca produsul să fie stabil și să reziste pe raft. În acest fel emulsia nu se strică și nu apare ulei deasupra cremei.

Pentru mine contează, așadar, mai întâi textura și activele bine alese. Ambalajul nu mai este o decizie importantă la un produs nou, pentru că l-am ales acum câțiva ani buni: flacoane airless foarte bune, pentru care până astăzi nu am găsit o variantă mai bună. De aceea, aproape orice produs nou îl punem în aceleași flacoane.

De ce nu adăugăm parfum în produsele pentru față?

În episod: de la minutul 8:05.

La parfum, Olga a atins un punct important. Am observat că primul lucru pe care îl face o clientă când deschide o cremă este să o miroasă. Problema este că, dacă pui parfum, o parte dintre persoanele cu pielea sensibilă pot face o reacție la el, imediat sau în timp, iar parfumurile sunt printre cele mai frecvente cauze de alergie de contact. În populația generală din cinci țări europene, aproximativ 2–3 persoane din 100 au avut un test pozitiv la amestecurile de parfum folosite în teste, iar la femei procentul a fost de aproximativ două ori mai mare decât la bărbați (Diepgen și colab., 2015). Într-o meta-analiză pe peste 20.000 de oameni, parfumul a fost al doilea cel mai frecvent alergen, după nichel (Alinaghi și colab., 2019).

În produsele noastre pentru față am ales intenționat să nu adăugăm parfum și, tocmai din acest motiv, am pierdut o parte dintre clientele care și-ar fi dorit un produs cu un miros frumos. Nicio variantă, cu parfum sau fără parfum, nu este mai bună decât cealaltă, pentru că oamenii se împart în două: cei care nu suportă parfum pe față și cei care îl suportă fără probleme. Noi am ales varianta fără parfum adăugat.

Olga m-a întrebat apoi despre mirosul discret de trandafir al gelului nostru de curățare, Silk Effect Gentle Cleanser, care este preferatul ei. Mirosul acesta nu vine dintr-un parfum adăugat, ci din hidrolatul de trandafir din formulă, care are mirosul lui natural.

O cremă de cinci ori mai scumpă este și de cinci ori mai bună?

În episod: de la minutul 9:11.

Întrebarea Olgăi a fost concretă: dacă o cremă costă 100 de lei și alta 500 de lei, cu aproape aceleași ingrediente, este cea de 500 de lei de cinci ori mai bună? Răspunsul meu a fost: clar nu. Lucrez de ani buni cu activele cosmetice și știu destul de bine ce există pe piață. La ingrediente există un plafon, iar peste el îmbunătățirile sunt minime. De la 100 la 500 de lei, poate că cineva pune niște active ceva mai bune, dar ca efect este ca și cum crema ar urca de la 100 la 110 lei.

Hidratarea este un exemplu bun, iar glicerina este, din punctul meu de vedere, unul dintre cei mai buni umectanți, adică ingrediente care atrag și țin apa în piele. Este și unul dintre cei mai bine studiați, cu efecte dovedite pe hidratarea și pe bariera pielii (Fluhr și colab., 2008), iar în același timp este foarte ieftină. Acidul hialuronic este mai scump și este și el bun, dar glicerina rămâne foarte bună raportat la cât costă. Așa că, în jurul a 100 de lei pe o cremă, obții cam tot ce pot da ingredientele cu efect bun. Peste 200 sau 300 de lei, diferența de preț vine, în principiu, din adaos, dintr-un ambalaj sau dintr-un parfum mai scump.

Olga m-a întrebat dacă la 1.000 de lei ar exista un nivel următor, iar răspunsul este că nu există. Știința ingredientelor cosmetice a evoluat din anii '70 până astăzi, dar ce era bun atunci este în continuare de top și acum. Au apărut și active noi, mai bune, însă nu de două, trei sau patru ori mai bune.

Colagenul din creme: de ce nu intră în piele?

În episod: de la minutul 12:10.

Olga m-a întrebat care este cel mai supravândut activ în acest moment. Un exemplu de activ foarte bine vândut, care face mult mai puțin decât se crede, este colagenul din creme. Asta nu înseamnă că acest colagen nu face nimic: el hidratează pielea la suprafață. Majoritatea celor care cumpără o cremă cu colagen o cumpără însă crezând că acest colagen intră în piele și suplinește, ca un filler, colagenul pe care pielea îl pierde după o anumită vârstă.

Însă colagenul din creme nu funcționează așa: molecula de colagen este atât de mare încât nu are cum să intre în piele, așa că rămâne la suprafață. Ca să-ți faci o idee, o regulă orientativă spune că prin pielea intactă trec ușor moleculele mai mici de 500 de daltoni (Bos și Meinardi, 2000), iar o moleculă de colagen nativ are în jur de 300.000 de daltoni, motiv pentru care, aplicat pe piele, colagenul trece foarte greu (Agustina și colab., 2023). Este ca și cum ai lipi o petală de floare pe piele și ai crede că îți intră în piele și îți face bine în interiorul pielii.

Cu suplimentele cu colagen, luate oral, discuția arată puțin altfel. Anumite peptide de colagen pot stimula fibroblastele, adică celulele din piele care produc colagen, dar dovezile sunt încă destul de subțiri, pentru că subiectul este relativ nou. O meta-analiză din 2025 a găsit un efect asupra hidratării, elasticității și ridurilor atunci când a luat în calcul toate studiile, dar când autorii au păstrat doar studiile de calitate înaltă sau pe cele fără finanțare din industrie, efectul nu a mai apărut (Myung și Park, 2025). O sinteză mai largă, din 2026, a ajuns însă la o concluzie favorabilă (Ravindran și colab., 2026). Aplicat pe piele, în schimb, colagenul nu intră. Despre ce se întâmplă cu colagenul din piele după 40 de ani am scris separat, în articolul Colagen după 40.

Peptidele: de ce contează cât de adânc ajung?

În episod: de la minutul 14:04.

Peptidele nu acționează prin simpla lor prezență în piele. Ele stimulează niște receptori din piele, iar pielea pornește astfel anumite procese biologice: produce mai mult colagen, mai multă elastină sau mai mult acid hialuronic, în funcție de peptidă. În laborator, peptidele chiar fac asta atunci când ajung la acei receptori.

Problema este aceeași ca la colagen. Ca să atingă receptorii, peptidele trebuie să ajungă destul de adânc în piele, iar din punctul meu de vedere, dintr-o cremă aplicată pe piele nu ajung până la receptori, la fel ca și colagenul. În cel mai bun caz, le-ai putea introduce mecanic în piele, la un salon de cosmetică, cu aparate sau chiar cu un dermaroller, care rănesc pielea ca să le facă loc, și atunci, da, peptidele au mai multe șanse să ajungă la receptori. Pentru una dintre cele mai cunoscute peptide din creme, palmitoyl pentapeptide-4, o recenzie din 2011 a constatat că lipseau măsurătorile despre cât trece de fapt prin piele (Abu Samah și Heard, 2011). Acolo unde s-a măsurat, de exemplu la o altă peptidă folosită des în creme, acetyl hexapeptide-8, într-un studiu de laborator pe piele umană prelevată, aproape toată cantitatea a rămas la suprafața pielii, iar în derm nu s-a detectat deloc (Kraeling și colab., 2015). Există totuși și un studiu pe 93 de femei, făcut de un producător de cosmetice, în care o cremă cu palmitoyl pentapeptide-4 a redus ridurile față de aceeași cremă fără peptidă (Robinson și colab., 2005).

Niacinamida și acidul hialuronic

În episod: de la minutul 15:33.

Niacinamida este una dintre cele mai polivalente și puternice substanțe active din cosmetice, iar efectul ei depinde și de ingredientele cu care o combini. Încercăm să o folosim cât mai des în produsele noastre pentru că chiar face ceva și, culmea, nu este o moleculă nouă, ci una veche și bună. În studii, niacinamida a avut efecte pe bariera pielii (Tanno și colab., 2000), iar o cremă cu 5% niacinamidă a îmbunătățit aspectul pielii îmbătrânite față de aceeași cremă fără niacinamidă (Bissett și colab., 2004). Aceste studii sunt făcute pe niacinamidă, nu pe produsele noastre. Despre niacinamidă am scris pe larg în ghidul despre niacinamidă.

Acidul hialuronic este, de fapt, un polimer care se comportă ca un burete mic și gol: când întâlnește apă, se umple cu foarte multă apă. Are o capacitate foarte mare de a lega și de a reține apa (Papakonstantinou și colab., 2012), iar în piele se umflă cu apă și creează astfel un rezervor de apă în plus.

Acidul hialuronic din cosmetice are mase moleculare diferite, adică bureți mai mari și bureți mai mici. Cei mari nu intră în piele, la fel ca și colagenul, pentru că nu au cum, dar rămân la suprafața pielii și o hidratează, iar când treci cu mâna pe față simți pielea mai hidratată. Cei mici reușesc să intre printre celulele pielii și hidratează mai adânc. Ca să-ți imaginezi, stratul de la suprafața pielii este ca un zid, în care celulele sunt cărămizile, iar lipidele dintre ele sunt mortarul (Nemes și Steinert, 1999). Printre cărămizi există un spațiu mic, pe unde încap doar bureții mici.

Într-un studiu de laborator pe piele umană, acidul hialuronic cu molecule mici a trecut de stratul de la suprafață, iar cel cu molecule mari nu a trecut (Essendoubi și colab., 2016). Într-un studiu pe 76 de femei, cremele cu 0,1% acid hialuronic au crescut însă hidratarea pielii indiferent de mărimea moleculei (Pavicic și colab., 2011). Studiile acestea sunt făcute pe acidul hialuronic, nu pe produsele noastre.

În Hydration Booster Jelly am pus acid hialuronic cu trei mase moleculare diferite, dar și uree, glicerină și propanediol - am creat astfel un gel super hidratant. Tot ce ține de acidul hialuronic găsești în ghidul despre acidul hialuronic.

Ce aș pune într-o cremă cu buget nelimitat?

În episod: de la minutul 18:17.

Cu un buget nelimitat, nu aș schimba foarte mult la cremele noastre de acum, dacă vreau ca ele chiar să funcționeze. Dacă aș vrea doar marketing, aș lua TikTok-ul dintr-un capăt în altul, aș alege cele 100 de ingrediente cele mai trendy și le-aș pune pe toate în cremă. Ar ieși un produs destul de scump, iar cu 100 de ingrediente în aceeași formulă nu mai poți controla exact ce face crema, dar ar fi trendy.

Produsele noastre nu sunt rețete vechi, iar în ele folosim și tehnologii noi. Un exemplu este fitozomul de silybin din produsele noastre Phyto și din Fresh-faced BB Cream SPF30, un complex silybin–lecitină: sistemul acesta este cunoscut de mult, dar în cosmetice, pentru silybin, se produce doar de câțiva ani. Eu, cel puțin, nu am mai văzut pe piață un alt produs cosmetic cu fitozom de silybin. Despre el am scris pe larg în ghidul despre silybin.

Cum îți dai seama dacă un produs merită banii?

În episod: de la minutul 20:07.

Olga m-a întrebat ce nu ar trebui să cumpere, dacă ar avea un buget foarte mare pentru cosmetice, iar răspunsul nu este simplu. Mie îmi este ușor, pentru că întorc recipientul, mă uit pe lista de ingrediente și îmi dau seama dacă produsul este bun și dacă merită banii - de fapt, asta este întrebarea reală. Pentru cineva care nu lucrează în formularea de cosmetice este însă dificil, iar de multe ori m-am pus în pielea clientelor noastre. De aceea încerc să explic pe site-ul nostru ce active funcționează și ce fac, iar pe cele care nu funcționează nu le promovăm, tocmai ca să nu vă dezamăgim.

Pe eticheta unui produs cosmetic, ingredientele sunt scrise în ordinea descrescătoare a cantității, iar cele sub 1% pot fi trecute în orice ordine, după celelalte (Regulamentul (CE) nr. 1223/2009, art. 19). De aici vin câțiva pași pe care îi poți face singură:

  1. Întoarce produsul și uită-te pe partea din spate a etichetei, la lista de ingrediente, ca să vezi ce conține de fapt, nu doar ce scrie pe partea din față a ambalajului.
  2. Caută umectanții buni la începutul listei. Glicerina este în continuare de top, iar propanediolul este și el foarte bun. Într-o cremă hidratantă îi găsești de obicei în primele poziții din lista de ingrediente, pentru că se folosesc în procente mari.
  3. Uită-te pe ce loc este activul pentru care plătești. Dacă un ingredient trendy sau unul despre care știi că funcționează este la coada listei, cel mai probabil este într-un procent mic, așa că merită să te întrebi de ce producătorul l-a pus într-un procent atât de mic. Eu mă uit și la ce este înaintea lui și după el.
  4. Ține cont că unele active lucrează în procente mici. Acidul hialuronic apare de cele mai multe ori spre coada listei - nici în produsele noastre nu este în primele poziții, pentru că la un procent mare produsul devine prea lipicios. În studiul de mai sus, cremele aveau doar 0,1% acid hialuronic (Pavicic și colab., 2011), așa că, în cazul lui, poziția din listă nu îți spune singură dacă produsul funcționează.

Concluzia Olgăi: investește în documentare

În episod: de la minutul 21:41.

Concluzia a tras-o Olga: cu un buget nelimitat, ar investi de fapt în documentare, altfel ajunge să cumpere, cum spune ea, „ceva care poate sclipește, dar nu face nimic”. I-am dat dreptate: nu mă gândisem la răspunsul ăsta, dar este unul foarte bun. Dacă investești în documentarea ta, ca să înțelegi ce se întâmplă în piele, la final ieși mult mai câștigată. Altfel, chiar și cu bani nelimitați, cumperi tot ce există, testezi, vezi ce merge și ce nu, iar până găsești produsul care funcționează pentru tine, îți ia câțiva ani buni.

În episodul acesta, Olga a propus deja un subiect pentru unul dintre episoadele următoare: câte un ingredient, explicat pe larg. Toate episoadele Mayie Podcast le găsești în playlistul „Fără praf de unicorn” de pe canalul nostru de YouTube.

Întrebări frecvente

Este o cremă scumpă mai bună decât una ieftină?

Nu neapărat. La ingrediente există un plafon, iar peste el un activ mai scump aduce o îmbunătățire mică. Din punctul meu de vedere, în jurul a 100 de lei pe o cremă obții cam tot ce pot da ingredientele cu efect bun, iar peste 200 sau 300 de lei diferența de preț vine, în principiu, din adaos, din ambalaj sau din parfum.

Colagenul din creme intră în piele?

Nu. Molecula de colagen nativ este prea mare ca să intre în piele, așa că rămâne la suprafață, unde hidratează pielea. Colagenul dintr-o cremă nu înlocuiește colagenul pe care pielea îl pierde cu vârsta.

Ce face acidul hialuronic în piele?

Acidul hialuronic se comportă ca un burete mic: absoarbe multă apă raportat la greutatea lui și creează astfel un rezervor de apă. Moleculele mari rămân la suprafața pielii și o hidratează acolo, iar cele mici, într-un studiu de laborator pe piele umană, au trecut de stratul de la suprafața pielii (Essendoubi și colab., 2016). Într-un alt studiu, cremele cu acid hialuronic au crescut hidratarea pielii indiferent de mărimea moleculei (Pavicic și colab., 2011).

Cum citești lista de ingrediente de pe o cremă?

Ingredientele sunt trecute în ordinea descrescătoare a cantității, iar cele sub 1% pot apărea în orice ordine, la final (Regulamentul (CE) nr. 1223/2009, art. 19). Dacă activul pentru care plătești este la coada listei, cel mai probabil este într-un procent mic. Excepția sunt activele care lucrează în procente mici, cum este acidul hialuronic, care a crescut hidratarea pielii și la 0,1% (Pavicic și colab., 2011).

De ce produsele Mayie pentru față nu au parfum adăugat?

Pentru că o parte dintre persoanele cu pielea sensibilă au o reacție la parfum, imediat sau în timp. Nicio variantă, cu parfum sau fără parfum, nu este mai bună decât cealaltă, dar noi am ales intenționat să nu adăugăm parfum în produsele pentru față, chiar dacă am pierdut astfel o parte dintre clientele care își doreau un produs parfumat. Mirosul ușor de trandafir al gelului nostru de curățare vine din hidrolatul de trandafir din formulă, nu dintr-un parfum adăugat.

Unde găsesc toate episoadele Mayie Podcast?

În playlistul „Fără praf de unicorn” de pe canalul Mayie de YouTube: https://www.youtube.com/playlist?list=PL9ojs-K6iftIUPqZB3jBjOxCDpFAbW5l6

Surse

  • Bos J.D., Meinardi M.M., Experimental Dermatology, 2000; 9(3): 165–169, DOI 10.1034/j.1600-0625.2000.009003165.x
  • Agustina L. și colab., Journal of Public Health in Africa, 2023; 14(Suppl 1): 2505, DOI 10.4081/jphia.2023.2505
  • Myung S.K., Park Y., The American Journal of Medicine, 2025; 138(9): 1264–1277, DOI 10.1016/j.amjmed.2025.04.034
  • Ravindran R. și colab., Aesthetic Surgery Journal Open Forum, 2026; 8: ojag018, DOI 10.1093/asjof/ojag018
  • Abu Samah N.H., Heard C.M., International Journal of Cosmetic Science, 2011; 33(6): 483–490, DOI 10.1111/j.1468-2494.2011.00657.x
  • Kraeling M.E. și colab., Cutaneous and Ocular Toxicology, 2015; 34(1): 46–52, DOI 10.3109/15569527.2014.894521
  • Robinson L.R. și colab., International Journal of Cosmetic Science, 2005; 27(3): 155–160, DOI 10.1111/j.1467-2494.2005.00261.x
  • Nemes Z., Steinert P.M., Experimental & Molecular Medicine, 1999; 31(1): 5–19, DOI 10.1038/emm.1999.2
  • Papakonstantinou E. și colab., Dermato-Endocrinology, 2012; 4(3): 253–258, DOI 10.4161/derm.21923
  • Essendoubi M. și colab., Skin Research and Technology, 2016; 22(1): 55–62, DOI 10.1111/srt.12228
  • Pavicic T. și colab., Journal of Drugs in Dermatology, 2011; 10(9): 990–1000, PMID 22052267
  • Fluhr J.W. și colab., British Journal of Dermatology, 2008; 159(1): 23–34, DOI 10.1111/j.1365-2133.2008.08643.x
  • Tanno O. și colab., British Journal of Dermatology, 2000; 143(3): 524–531, DOI 10.1111/j.1365-2133.2000.03705.x
  • Bissett D.L. și colab., International Journal of Cosmetic Science, 2004; 26(5): 231–238, DOI 10.1111/j.1467-2494.2004.00228.x
  • Diepgen T.L. și colab., British Journal of Dermatology, 2015; 173(6): 1411–1419, DOI 10.1111/bjd.14151
  • Alinaghi F. și colab., Contact Dermatitis, 2019; 80(2): 77–85, DOI 10.1111/cod.13119
  • Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 privind produsele cosmetice, art. 19 alin. (1) lit. (g), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 342, 22.12.2009

Citește mai departe

Tudor Panait, fondator și formulator Mayie

Fondator și formulator Mayie

Am înființat Mayie și, în același timp, formulez produsele noastre. Fac skincare de peste 10 ani, aici, în România, lângă Timișoara.

Înapoi la articole

Scrie un comentariu

Comentariile apar pe site după ce le aprobăm.

Datele tale sunt prelucrate conform Politicii de confidențialitate.